ghèrra , nf: guerra Definition
trumentu mannu e trebballosu po campare sa vida; iscórriu mannu, briga de chie s’iscudet e si faet male, ma pruschetotu su chi si faet cun sordaos, armas e armamentos tra duos o medas istados faendho disastru mannu, distrutzione de òperas, cosas e gente
Synonyms e antonyms
cadha,
cumbata,
matana
/
aciocu,
afarratóriu,
certu
Idioms
csn:
pesare gherra = fai nàsciri sa guerra, fai sa guerra, fai certu mannu de si atripai puru; èssere a gherra = èssiri difícili, trabballosu a fai una cosa, èssiri a gherrígius
Sentences
s'ómine apenas bénnidu a sa terra at chircadu su pane: dae tandho narbonendhe, arendhe e semenandho at cumintzadu custa eterna gherra (A.Casula)◊ est totu a fortza de gherra cun cussos fiados! ◊ sa vida de su póveru est a gherra ◊ credia de mòrrere pro sa gherra chi apo picau chircandhe a issu!
2.
sa gherra de sos zogadores a botza est fintzas bella! ◊ sa gherra nostra fit unu giogu antigu (F.Masala)
3.
sos cannones, mitràglia e carabbina, totu sas armas pro fagher sa gherra chi siant reduidas a chijina! (P.Masia)◊ su ch'in sa gherra ferramenta impitat li dant medàglia ma no ndhe meritat (Piras)◊ su sardu est balente in gherra in sas trinceras de sa patria italiana e bandhidu in paghe in sas galeras de sa pàtria sarda
Etymon
ctl., spn.
guerra
Translations
French
guerre,
lutte
English
war
Spanish
guerra,
lucha
Italian
guèrra,
lòtta
German
Krieg,
Streit,
Kampf.
gherràe, gherrài , vrb: gherrare,
gherriai Definition
peleare meda, fàere sacrifícios mannos mescamente trebballandho po campare, fàere cosa cun dificurtade manna; fàere gherra, iscórriu mannu de s'iscúdere e de fàere dannu; fàere gherra coment’e is militares, cun armamentos
Synonyms e antonyms
gherredhae,
matanai,
peleai,
traballare
/
certai
Sentences
funt de diora a nosu gherrendusí ca nanca seus impiasteris ◊ sa vida gherrant a dogni manera, triballant totus, mannos e minores ◊ noso colaiamus comente potiamus, totu gherrandho chin sa manu nostra ca atros trabballos no si ndhe teniat ◊ Cristos sa bida za l'at gherrada! ◊ sos cumpanzos de sartu fint gherrandhe issos puru pro sa bida ◊ seus gherrandho po nos aumentae cussos cuatro sodhos ci nos daet su mere
2.
istat in d-unu buturinu serradu chi su sole la gherrat a b'intrare
3.
ganas de gherriai teneis? ◊ cussos pisedhos innantis fint zoghendhe paris e apustis si sunt totu gherrados ◊ sos lacanarzos si sunt brigados e gherrados puru
4.
nche los ant picaos a totus, babbos, zòvanos e isposos, che bestiàmene a su masellu, a locos mai bidos e ne connotos, a gherrare frades
Etymon
spn.
guerrear
Translations
French
lutter,
combattre
English
to war
Spanish
luchar,
guerrear
Italian
lottare,
combàttere,
guerreggiare
German
kämpfen,
ringen,
im Kriege stehe
irgherremiàre , vrb: irgherrimiare Definition
èssere o fàere a gherrígios, pruschetotu a giogu
Synonyms e antonyms
gherrigiai,
ingherriare,
ischimerriare
/
matanai,
peleai
Sentences
in cussa corte a pitzinnos bi amus risu e irgherremiau ◊ tenet séichi annos e li aggradit a irgherremiare ◊ sos pitzinnos curriant e irgherrimiabant pro bocare sas fortzas
2.
est irgherrimiandhe fitianu chin sas annadas malas, chin una chedha de animales
Etymon
srd.
Translations
French
faire la guerre,
combattre
English
to war
Spanish
guerrear
Italian
guerreggiare
German
Krieg führen.