sconchiài, sconchinài , vrb: isconchinare* Definition
mòvere sa conca a cropu (coment'e orruendho ainnanti), fàere isconchiadas, mescamente candho unu tenet sonnu e fintzes apostadamente po nàrrere chi eja o chi nono; istorrare a unu de fàere una cosa
Synonyms e antonyms
iscabiare,
tzilibbecare,
tzurumbecare
/
scronnoriai
Sentences
candu no est de acórdiu abarrat sconchiendi ◊ est a su scónchia scónchia, mortu de sonnu
Translations
French
chanceler,
trébucher (de la tête)
English
to overbalance with one's head
Spanish
cabecear
Italian
tracollare della tèsta
German
kippen des Kopfes beim Einnicken.
scotzinài, scotzinàri , vrb: iscocinare,
scutzinai Definition
bogare cotzighina; iscaviare sa conca, comente faent is animales / scutzinai a unu po si mòviri = fàghere pesare, fàghere andhare, scotzai
Synonyms e antonyms
ilciacarare,
iscossighinare,
sconchedhai
/
iscotzinare
Sentences
sa forestali no mi lassat scotzinari
2.
is mallorus funt scotzinendi
Etymon
srd.
Translations
French
essoucher
English
to grub
Spanish
cabecear
Italian
dicioccare
German
ausstocken.
tzurumbecàre , vrb Definition
èssere cun sa conca a tontonadas, lassare orrúere sa conca dormindhosi cicios, tènnere sonnu meda de no poderare sa conca firma
Synonyms e antonyms
abbiocare,
sconchiai,
sconcoinai,
tzilibbecare,
tzinghirinare,
tzumbecare
Sentences
si tzurumbeco subra su piatu diventat sónniu finas su ricatu ◊ bae e corcadiche, chi ses tzurumbechendhe!
Etymon
srd.
Translations
French
hochement de tête à cause du sommeil
English
to lose one's head balance for the sleep
Spanish
cabecear
Italian
tracollare della tèsta per il sónno
German
Kippen des Kopfes aus Schlaf.