sconchiài, sconchinài , vrb: isconchinare* Definition mòvere sa conca a cropu (coment'e orruendho ainnanti), fàere isconchiadas, mescamente candho unu tenet sonnu e fintzes apostadamente po nàrrere chi eja o chi nono; istorrare a unu de fàere una cosa Synonyms e antonyms iscabiare, tzilibbecare, tzurumbecare / scronnoriai Sentences candu no est de acórdiu abarrat sconchiendi ◊ est a su scónchia scónchia, mortu de sonnu Translations French chanceler, trébucher (de la tête) English to overbalance with one's head Spanish cabecear Italian tracollare della tèsta German kippen des Kopfes beim Einnicken.

scotzinài, scotzinàri , vrb: iscocinare, scutzinai Definition bogare cotzighina; iscaviare sa conca, comente faent is animales / scutzinai a unu po si mòviri = fàghere pesare, fàghere andhare, scotzai Synonyms e antonyms ilciacarare, iscossighinare, sconchedhai / iscotzinare Sentences sa forestali no mi lassat scotzinari 2. is mallorus funt scotzinendi Etymon srd. Translations French essoucher English to grub Spanish cabecear Italian dicioccare German ausstocken.

tzurumbecàre , vrb Definition èssere cun sa conca a tontonadas, lassare orrúere sa conca dormindhosi cicios, tènnere sonnu meda de no poderare sa conca firma Synonyms e antonyms abbiocare, sconchiai, sconcoinai, tzilibbecare, tzinghirinare, tzumbecare Sentences si tzurumbeco subra su piatu diventat sónniu finas su ricatu ◊ bae e corcadiche, chi ses tzurumbechendhe! Etymon srd. Translations French hochement de tête à cause du sommeil English to lose one's head balance for the sleep Spanish cabecear Italian tracollare della tèsta per il sónno German Kippen des Kopfes aus Schlaf.

«« Search again