apèdha , nf, nm: apedhu Definition
sa boghe comente dha faet su cane / min. apedhutzu
Synonyms e antonyms
apedhaja,
apedhamentu,
apédhigu,
atóchida,
bàulu,
tzàulu
Sentences
dae sa tanca si pesat atzudu s'apedhu de sos catedhos ◊ a múlios, a surbúschios, a tzàrridos, a órrios, a mílios, a apedhos, a pílios curriant sas béstias a sos frúschios (A.G. Solinas)◊ s'intendhet s'apedhu de sos canes
Surnames and Proverbs
smb:
Apeddu, Appeddu
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
aboiement
English
bark
Spanish
ladrido
Italian
abbàio
German
Bellen.
apedhàda , nf Definition
su apedhare
Synonyms e antonyms
apedhamentu,
saulada
Sentences
una cane runzosa totu infelonida mi faghet s'apedhada…
Etymon
srd.
Translations
French
aboiement
English
barking
Spanish
ladrido
Italian
abbaiata
German
Gebell.
apédhida, apédhidu , nf, nm Definition
su apedhare de is canes
Synonyms e antonyms
apedha,
apédhigu,
atocu,
bàulu,
inciau,
tzàulu
Sentences
no si at intesu nudha, ne túdhiu e ne apédhida peruna: sos canes fint che paralizados ◊ dae s'apédhida si cumprendhet si su cane at intesu tzocu de zente o de àteru
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
aboiement
English
bark
Spanish
ladrido
Italian
latrato
German
Gekeife.
atóchida , nf Definition
genia de apédhidu de su cane
Synonyms e antonyms
atocu
Sentences
su cane at dadu un'atóchida, comente at intesu su silvone ◊ si cumprendhet si su cane at intesu tzocu de zente o de àteru, ca faghet atóchida divèscia
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
aboiement
English
barking
Spanish
ladra,
ladrido
Italian
abbaìo,
canizza
German
Bellen.
bàulu , nm: abbàulu Definition
sa boghe de su cane
Synonyms e antonyms
apédhida,
apédhigu,
apedhu,
atocu,
tzàulu
Scientific Terminology
bga
Etymon
srd.
Translations
French
aboiement
English
barking
Spanish
ladrido
Italian
abbàio,
latrato
German
Bellen,
Gekläff.
inciàu , nm: issàulu,
intzàulu Definition
sa boghe de su cane
Synonyms e antonyms
apédhida,
apedhu,
itzàbiu,
tzàulu*
Sentences
cani chi inciàuat no mússiat: ispereus chi siant isceti inciaus! ◊ a s'intzàulu de su cani, su messaju si nd'iscudiat de su letu e pigàt s'iscupeta
Scientific Terminology
bga
Translations
French
aboiement
English
bark
Spanish
ladrido
Italian
latrato
German
Gekeife.