Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acoltziàre , vrb: acortziare, acrutzai, acultziare, acurciare, acursiai, acurtiare, acurtziai, acurtziare Definition bènnere, andhare, portare o batire acanta a ccn. o a calecuna cosa; andhare o acostire a unu logu Synonyms e antonyms acodie, acortzire, acosiare, acostai, acostire, apriodhai, aprobiai, aproghilare, astrínghere | ctr. astesiai, issuzire, istesare, istregire Sentences andhent in galera: cussos no cherent acurtziaos! ◊ bois a inoche no bi fizis acurtziada mai ◊ chin cussu fàchere, suber de si los acurtziare, sos ómines, los sichiat a zacarare ◊ tocai ca s'acurtziaus a biri ita portant a bendi, cussus! 2. cheret acurtziadu a binza a bídere si sa ua est coghindhe ◊ acurtziadindhe a domo, istasero, ca chenamus paris! ◊ apenas chi tenzo ora acúrtzio a domo de Bodale a bídere coment'istat ◊ lampu a prétzios artos chi faghet cussu: no faghet a bi acurtziare! Etymon srd. Translations French approcher English to bring near Spanish acercar Italian avvicinare German nähern.

acostài , vrb: acostare, acostari, acostiae, acostiai, acostiare, acrostiare, acustiare Definition acostire, andhare acanta, pònnere prus apresu Synonyms e antonyms acodie, acoltziare, acosiare, acostire, apresiai, apriodhai, aprobiai | ctr. istesiare Sentences Antoni at agatau su prontu de si acostiai a dha fuedhai ◊ bai e acostadí a tzerriai a Bissenti! ◊ a is pipius dhus nant cosa po no si acostari ◊ seus acostiendi a Castedhu, seus giai a Déximu ◊ bollu chi si acosteis, fillus mius! Etymon srd. Translations French approcher (de) English to draw near Spanish acercar, arrimar Italian accostare, abbordare, avvicinare German nähern.

astrínghere , vrb Definition acapiandho o aguantandho, tirare forte is càbudos o mantènnere istrintu, chi no fatzat giogu, no movat; acostire, bènnere o pònnere prus acanta, in istrintu; foedhandho de cosas de papare, isserrare de su corpus Synonyms e antonyms afianzare, afíere, isserrare, istrígnere / acoltziare | ctr. illalgare, illascare Sentences astringhe a forte su presorzu ca sinono si che torrat a isòrbere! 2. no astringhides a bos combidare? ◊ no astringas a inoghe ca no cherzo! ◊ su babbu si astringhet e li dat dinari ◊ mastru Conzu est astrintu a sa buteca de Pascualinu ◊ no ti astringas a mie! 3. de morisca, de superba, o cosas gai, no ndhe cheret manigadu meda ca astringhent Etymon ltn. astringere Translations French serrer, s'approcher (de) English to grip, to draw up Spanish estrechar, acercar Italian strìngere, avvicinare German zuschnüren, aneinander rücken.