Definition Definition
Synonyms e antonyms Synonyms e antonyms
Idioms Idioms
Sentences Sentences
Surnames and Proverbs Surnames and Proverbs
Scientific Terminology Scientific Terminology
Etymon Etymon
Translations Translations
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
aciuntúra , nf: agiantura,
agiuntura,
atzuntura,
azuntura,
giuntura,
zuntura Definition
su aciúnghere, su pònnere impare duas cosas a manera de ndhe fàere una ebbia; tretu inue una cosa est o paret aciunta (in sa carena, totu is annoigadòrgios), su singiale de comente dh'ant aciunta; sa parte aciunta; fintzes sa cosa aciunta, sa de prus
Synonyms e antonyms
agiuntadura,
annaghidura,
annantura
/
annodricadorju,
annuadórgiu,
arte 1,
innoigadórgiu,
nigradroxu
Sentences
cust'aciuntura est mali fata ◊ los aiat apitzicatos goi vene chi non si latiat mancu sa taca de s’agiantura
2.
s'agiuntura de sos benujos, de sos pes, de sos pódhighes
3.
sa nura est aciuntura, in sa parentalla
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
articulation
English
joint
Spanish
juntura,
articulación
Italian
giuntura,
articolazióne
German
Verbindung,
Gelenk.
annaghidúra , nf: annanghidura Definition
su pònnere o acapiare totu impare, una cosa cun s'àtera; parte de su corpus inue un’arremu, un'ossu, faet giogu cun s'àteru
Synonyms e antonyms
aciuntura,
agiuntadura,
annantura,
annodricadorju,
annuadórgiu,
arte 1,
atacadura,
nigradroxu
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
jointure
English
link
Spanish
juntura,
articulación
Italian
giuntura,
congiunzióne
German
Verbindung.
nògia , nf: noja,
núcia,
nuja,
núgia Definition
genia de nodu comente benint apare duos arremos de ossu, su tretu ue faent giogu, fintzes aciuntura de àteru (es. istrégiu)
Synonyms e antonyms
agiuntadura,
annaghidura,
annantura,
annuadórgiu,
innoigadórgiu,
nigradoxu
Sentences
che li mintiat sa manu dae sa nuja in susu, tochendhe sa fémina ◊ si assuabbaiat sa farina e cun sos punzos, cun sas nujas, si abbatigaiat e si ammisciaiat ◊ li dolent sas nujas de sos benugros
2.
sa cuba s'est tzocada in sas nojas
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
jointure,
nœud
English
knuckle,
jiont
Spanish
articulación,
juntura
Italian
giuntura,
nòcca
German
Gelenk,
Knöchel.