atrevíu , pps, agt, nm: atribiu,
atrividu,
atrivitu 1,
atriviu Definition
tènnere su coràgiu, pigare s’alidantza de fàere ccn. cosa difícile, cun arriscu; betare is manos apitzu po iscúdere, fàere gherra a unu
Synonyms e antonyms
aconcaditu,
arriscadu,
assudu,
atrividitu,
atzilosu,
prontudu,
isprontiu,
sfaciu,
tastilau
/
cdh. atriutu
| ctr.
cobardu,
timarosu,
timigiolu
2.
atrivida sa manu chi l'at tenta a s'iscarada, sa crabita chi mi che ant furadu! ◊ ómine, cun s'elétricu atrividu no sias: no lu toches si su filu est nudu o male bestidu! ◊ cancu capu de is prus atrivius fatuvatu itzerriàt a boxi manna "Saluto al duce!" e totus arrespundiant "A noi!"◊ isse fit su piús atrividu e su piús rebbestu, neunu aiat bastante atza pro lu cuntrastare (N.Falconi)
3.
fuant buchemelis iscundias de ous e atrivias de cabonischedhus pitius
Etymon
spn.
Translations
French
audacieux,
hardi
English
audacious
Spanish
atrevido
Italian
audace,
intrèpido
German
mutig.
coragiósu , agt, nm: corazosu Definition
chi o chie tenet coràgiu, est de coràgiu e no s'isarcat po perígulos e dificurtades
Synonyms e antonyms
alientosu,
animosu,
coragiudu,
coribilosu,
corosu,
ficadosu
| ctr.
acicósigu,
timecaca,
cobardu
Sentences
como che coragiosu totu arrisco (Zizi)◊ cudhu est un'impostori ma Antonedhu est àbbili e coragiosu!◊ issu est un'ómini coragiosu e donat fortza a is àterus malàdius puru
Scientific Terminology
ntl
Etymon
itl.
Translations
French
courageux
English
corageous
Spanish
valiente,
atrevido
Italian
coraggióso,
intrèpido
German
mutig.