agudígliu , agt Definition
chi tenet agudesa foedhandho
Synonyms e antonyms
assudu,
prontudu,
trempista
Scientific Terminology
ntl
Etymon
spn.
agudo
Translations
French
hardi
English
bold in speaking
Spanish
que habla con agudeza
Italian
ardito nel parlare
German
frech.
alidantzósu , agt Definition
chi portat o chi tenet alidantza
Synonyms e antonyms
atreviu,
prontudu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
hardi
English
bold
Spanish
animoso,
resuelto
Italian
baldo
German
kühn.
ardídu , agt: ardiu Definition
chi portat ardore (nau de cosas de bufare cun àrculu); nau de gente, chi portat atza, àrchidos, coràgiu o àteru de forte
Synonyms e antonyms
aconcaditu,
aconcadore,
aconcau,
arriscadu,
assudu,
atreviu,
atrividitu,
atzilosu,
conchedha,
prontudu,
sconcau
Scientific Terminology
ntl
Etymon
itl.
Translations
French
hardi
English
bold
Spanish
ardiente,
audaz
Italian
ardito
German
tapfer.
atrevíu , pps, agt, nm: atribiu,
atrividu,
atrivitu 1,
atriviu Definition
tènnere su coràgiu, pigare s’alidantza de fàere ccn. cosa difícile, cun arriscu; betare is manos apitzu po iscúdere, fàere gherra a unu
Synonyms e antonyms
aconcaditu,
arriscadu,
assudu,
atrividitu,
atzilosu,
prontudu,
isprontiu,
sfaciu,
tastilau
/
cdh. atriutu
| ctr.
cobardu,
timarosu,
timigiolu
2.
atrivida sa manu chi l'at tenta a s'iscarada, sa crabita chi mi che ant furadu! ◊ ómine, cun s'elétricu atrividu no sias: no lu toches si su filu est nudu o male bestidu! ◊ cancu capu de is prus atrivius fatuvatu itzerriàt a boxi manna "Saluto al duce!" e totus arrespundiant "A noi!"◊ isse fit su piús atrividu e su piús rebbestu, neunu aiat bastante atza pro lu cuntrastare (N.Falconi)
3.
fuant buchemelis iscundias de ous e atrivias de cabonischedhus pitius
Etymon
spn.
Translations
French
audacieux,
hardi
English
audacious
Spanish
atrevido
Italian
audace,
intrèpido
German
mutig.
atrividítu , agt Definition
nau de ccn., chi si atrivit, chi costumat a aconcare fintzes inue o candho dhue at perígulu o dificurtade manna
Synonyms e antonyms
aconcaditu,
aconcau,
arriscadu,
atreviu,
atrivijolu,
conchedha,
sconcau
| ctr.
timigiolu
Scientific Terminology
ntl
Etymon
srd.
Translations
French
hardi
English
brave
Spanish
atrevido
Italian
ardimentóso
German
tapfer.
atzurrídu , pps, agt Definition
de atzurrire
Synonyms e antonyms
ardilosu,
assudu,
atreviu
2.
su dimóniu abbóghinat "Torra insegus!" e Antoni li rispondhet atzurridu "Ista mudu!"◊ cussas sunt lestras che lampu, atzurridas e revessas ◊ sos deos dae nois riveridos no lu sunt ca semus piús de issos atzuridos ◊ sas piús atzurridas che la finiant a briga e cun ràfias puru
Translations
French
audacieux,
hardi
English
bold
Spanish
osado,
atrevido
Italian
audace,
ardito
German
mutig.
gardàgliu 1 , agt Synonyms e antonyms
assudu,
aconcaditu,
ardidu,
arriscadu,
atreviu,
atzurridu,
conchedha,
galiardu
/
cdh. gadhaldu
| ctr.
cobardu,
timarosu
Sentences
mi ndh'est bénnidu nara nara, totu gardàgliu, rísidu e cun briu
Translations
French
vigoureux,
hardi
English
bold,
vigorous
Spanish
gallardo,
osado
Italian
gagliardo,
ardito
German
mutig.
incaboniscài , vrb Definition
coment'e fàere su caboniscu, su si giare importu mannu, fàere su togo; fintzes artziaresiche arrespondhendho cun ifadu po cosa chi no praghet
Synonyms e antonyms
achighiristai,
alleporedhare,
altivai,
impudhai,
inchibberare,
inchighiristai
2.
mi naras chi seu atesu e apustis si mi acostu t'incaboniscas?!
Etymon
srd.
Translations
French
ragaillardir,
être hardi
English
to make cocky
Spanish
envalentonarse,
engallarse
Italian
ringalluzzire,
èssere baldanzóso
German
sich brüsten.
iscocorósu , agt Synonyms e antonyms
alidantzosu,
arriscadu,
atreviu,
barrosu
Etymon
srd.
Translations
French
arrogant,
hardi
English
haughty
Spanish
arrogante,
jactancioso
Italian
tracotante,
baldanzóso
German
überheblich,
selbstsicher.