allutzàre , vrb Definition
castiare cun atentzione atesu
Synonyms e antonyms
abbadiai,
allutae,
annotare,
apompiai,
cadebai,
castiai,
isperare 1,
labai,
mirai
Sentences
totinduna si parat múdrigu allutzendhe su bultu de sa santa che unu pedidore
Etymon
itl.
alluciare
Translations
French
ouvrir grand les yeux
English
to keep one's eye peeled,
to look far away
Spanish
aguzar la vista
Italian
guardare lontano,
aguzzare la vista
German
fern schauen,
den Blick schärfen.
annótu , nm Definition
sa capacidade de castiare; sa cosa deasi comente si arregodat, cosa chi s'iscriet po dh'arregodare; su chi unu paret castiandhodhu a cara; totugantu su chi si agatat, a distintu, de nàrrere asuba de calecuna cosa o chistione
Synonyms e antonyms
annoríciu
/
notu
/
aerada
/
asserva
Idioms
csn:
connòschere a unu a s'a. = a s'aerada, a cara; tènniri a a. = marcare; èssere de a. = àere sa capatzidade de ammentare bene cosas bidas fintzas apustis de tempus meda
Sentences
deo, privu de s'annotu, cun làgrimas mi mantenzo (M.Murenu)◊ est cardulinu iscioberau cun annotu pagu innòi e pagu inní
2.
sos chi perdent s'annotu e s'identidade primedotu perdent sa limba ◊ est dae meda chi no lu bido: ndh'apo pérdidu fintzas s'annotu ◊ solu sos canes ndhe lesint s'annotu ma si fuesint
3.
s'annotu piús de importu tra totu su chi narat cust'iscritore est candho ponet a cunfrontu sos poetes a taulinu cun sos cantadores a bolu (P.Pillonca)
Etymon
srd.
Translations
French
signe
English
view
Spanish
vista
Italian
vista
German
Augenblick.
vísta , nf: bista Definition
sa capacidade de bíere, distínghere o connòschere sa figura de is cosas, de ndhe bodhire cun is ogos su chi est sa cosa; s'abbaidada, sa castiada; cosa o logu bellu a bíere
Synonyms e antonyms
ida
/
castiada
Idioms
csn:
v. ispabigliada, alluta = ogros chi bident meda, bene = itl. vista acuta; v. inchelada = impannada, itl. offuscata; a v. pérdia = atesu chi no si podet bídere prus, a cantu afiet ogru; èssiri de v. curtza = gliuscu; èssiri de v. trota = lértzinu; v. longa = pecu a sa vista de s'antzianu, chi agatat prus difítzile a bídere sa cosa acurtzu; testimóngiu de v. = chi at bidu sa cosa chi atrogat, chi bi fit, si est àpidu in dainanti a bídere su fatu; fai v., fàghere v. longa = fàghere finta; parare v. a ccn. = castiai, abarrai in faci; connòsciri a unu de v. = pro l'aer bidu ma chentza bi chistionare e ne bi àere mai àpidu de fàghere paris, chentza ischire ite si narat a númene; afruscia, indebbilitai sa v., indebbilitamentu de v. = abbassiare sa vista, bíere prus pagu; pèrdere sa v. = essiri tzurpu, intzurpai; isprigu de totu v. = mannu, de si bi poder bídere sa pessone intrea
Sentences
a bídere istellas de chelu e mare aiat vista bene alluta ◊ at tentu un'irfrunzitada a ogros, azummai li leat sa vista ◊ betzu est, ma zughet vista bella ◊ a cantu imbatiat vista bidia totu su mare ◊ fatei s'apostada: restei firmu che una roca vigiulendhe s'istrada a tota vista ◊ su pillonedhu iat abertu is alas e si fiat bolau a vista pérdia
2.
aundi fúrriu sa vista agatu isceti penas!
3.
a sa betzesa trista so durada pro bídere custa vista?! (P.Mossa)◊ a ne cheres bíere de vista!…◊ muzere mia a tale vista si est giómpida a pilos ◊ cantos úrulos tristos as intesu, pòvera càscia, e malas vistas bidu! (P.Casu)
4.
de cantu est fea, po li parare vista be cheret coro de leone! (A.Cucca)
Translations
French
vue
English
sight
Spanish
vista
Italian
vista,
veduta,
panorama
German
Gesichtssinn,
Aussicht,
Panorama.