intràgna , nf: intragnas,
intràngias,
intrànias,
intranna,
intrànnia Definition
sa carena, pentzada mescamente coment'e parte de aintru e prus che àteru de sa fémina (po su prus si narat su pl.): podet significare fintzes sentidu / ómine, fémina de malas intragnas = matzibbrutu, chi pentzat a fai mali
Synonyms e antonyms
bentre,
carena,
fríschias
Sentences
leges chi no bochint su delincuente bochint in sas intragnas s'innotzente, cun s'istruminzu! ◊ Cristos si est ingeneradu de sas intragnas de Maria ◊ in s'íntimu de su coro as penetradu, Rosa chi mi as furadu sas intragnas!
2.
sa terra in sas intragnas suas tenet frantas richesas mannas ◊ utos de brunzu essint de petorras licucadas e de intragnas abrinadas
3.
diàulu de s'intranna chi ti at fatu, francu Deus e nostra Segnora!
Scientific Terminology
crn
Etymon
spn.
Translations
French
sein,
entrailles
English
breast,
internal organ
Spanish
entrañas
Italian
séno,
vìscere
German
Brust,
Innere.
matibúzu , nm: matiguzu,
matiuzu,
mativuzu,
matziuzu Definition
matzàmene de animales mescamente piticos; sa matza de calecunu frutu, sa part'e mesu
Synonyms e antonyms
fríschias,
maciàmini
Sentences
at sapunadu su matiuzu de su fricu ◊ s'ulturzu in su mortorzu chi agatat che collit totu, matziuzu e corzu puru
Scientific Terminology
crn
Etymon
srd.
Translations
French
viscère,
entrailles (intestini)
English
bowels
Spanish
entrañas,
vísceras
Italian
vìscere
German
Eingeweide (Pl.).