arrecàtu 1 , nm Definition
genia de duda, de duritu, de delicadesa
Synonyms e antonyms
arrechetu,
recatamentu
Sentences
su dotori at abertu s'enna cun arrecatu
Etymon
spn.
recato
Translations
French
tenue sérieuse
English
grave expression
Spanish
recato
Italian
contégno grave
German
würdevolles Benehmen.
condúta , nf: cundhuta Definition
sa manera de si cumportare de unu po totu su chi podet àere de bonu, o de malu, fatu cun intentzione
Synonyms e antonyms
cumpoltamentu
Sentences
sos pisedhos chi atendhent sos mannos in sos apretos si meressint bàntidu e sunt símbulu de bona cundhuta ◊ fit in pistichinzu pro sa cundhuta isegherada sua ◊ is isposus essiant impari sa prima borta apustis de ai arriciu is racumandítzias de bona cunduta
Etymon
itl.
Translations
French
conduite
English
behaviour
Spanish
conducta
Italian
condótta
German
Benehmen.
cumpoltaméntu , nm: cumportamentu Definition
sa manera chi unu tenet de istare e de fàere
Translations
French
conduite
English
behaviour
Spanish
comportamiento
Italian
comportaménto
German
Benehmen.
cumportài , vrb: cumportare Definition
nau de cosas de papare o bufare, mantènnere sa naturalesa issoro ammesturandhosi cun àteras; àere una manera de fàere o de istare, mescamente po totu su chi podet pertocare is àteros
Synonyms e antonyms
agguantai,
baliai
Sentences
custu est unu binu chi cumportat àcua meda
2.
custu pisedhu si cumportat bene
Translations
French
se conduire
English
to behave
Spanish
comportarse,
portarse
Italian
comportarsi
German
sich benehmen.
gàrbu , nm: crabbu,
grabbu Definition
su tratu in su fàere, bonu o malu chi siat; nau de cosa, chi si assimbígiat, chi giughet sa bisura de un'àtera
Synonyms e antonyms
amànsciu,
assétiu,
chíschiu,
galania,
tratu
/
cdh. galbu
/
zisa
/
zenia
Idioms
csn:
a su grabbu = a cantu parit; èssere a grabbu bonu, malu = istare bene, male; de malu grabbu = de mala manera; èssere de malu grabbu = no zúghere grabbu; a cussu grabbu, a grabbu chi… = a cussu puntu, a puntu de…
Sentences
addaghi sa pessone no at grabbu cun fizos suos e cun sa muzere ti naro chi ti prenat su coro de amargura!
2.
ista sicuru chi su suo za nche lu tirat sèmpere, de unu grabbu o de s'àteru ◊ a su grabbu, zuchent idea de noche imbèrghere a gherrare! ◊ impessu aiant lebau oru de sa cumbeniéntzia, sos ricos si fint boliaos in su grabbu chi lis fit prus in deretu ◊ leat s'imbóligu e lu betat subra de sa mesa a malu grabbu
3.
sas cartzetas chi mi at fatu zughent su grabbu de unu sacone!
4.
e sorres tuas, su pitzinnu, a grabbu bonu sunt?
5.
fachiat sa medichina a cada grabbu de maladia
6.
fit abesu a su malu colare, ma che a sa borta non si fit bidu isporau a cussu grabbu ◊ fint ifustos a grabbu chi gutziaint abba de donni chirru
Etymon
itl.
Translations
French
politesse,
amabilité
English
courtesy
Spanish
gracia,
cortesía
Italian
garbo,
garbatézza
German
Benehmen,
Liebenswürdigkeit.