forúnciu , agt, nm: frúnciu,
furúnciu,
furuncu,
furúnculu 1 Definition
chi o chie furat
Synonyms e antonyms
afufadore,
arpiadori,
arrapiante,
fraíciu,
francudu,
furànciu,
furone,
ladrone,
mostrengheri,
scabeciadori,
ungiudu
Sentences
mori, cane furuncu e traitore, non piús respires in Sardigna mia! (S.Lay Deidda)◊ tengu duas gatus furuncas
Surnames and Proverbs
prb:
maridu pistrincu, muzere furunca!
Scientific Terminology
ntl
Etymon
ltn.
furunculus
Translations
French
petit voleur
English
petty thief
Spanish
ratero
Italian
ladrùncolo
German
diebisch,
Dieb.
furànciu , agt, nm Definition
chi o chie furat, est giau a sa fura, chi leat sa cosa a furadura
Synonyms e antonyms
afufadore,
arpiadori,
arrapiante,
forúnciu,
furone,
ladrone,
mostrengheri,
ungiudu
Sentences
pobidhu susuncu, pobidha furància!
Scientific Terminology
prf
Etymon
srd.
Translations
French
voleur
English
pilferer
Spanish
ratero
Italian
ladrùncolo
German
diebisch,
Dieb.
ladròne , nm, agt: ladroni,
lardoni Definition
chie o chi est imbitzau a sa fura
Synonyms e antonyms
afufadore,
arpiadori,
arrapiante,
forúnciu,
fraitzu,
furànciu,
furone,
mostrengheri,
scabeciadori,
ungiudu
Sentences
essint a denoti coment'e is ladronis de Pisa ◊ su lardoni abarrat cuau coment'e a su margiani, tressendu bèni in conca su de fai
Translations
French
voleur
English
thief
Spanish
ladrón
Italian
ladro
German
Dieb.
mostrenghéri , agt, nm: mustrencheri Definition
chi si giaet a sa cosa mustrenca, a sa fura; chi campat de sa cosa furada
Synonyms e antonyms
afufadore,
arpiadori,
arrapiante,
fraitzu,
furànciu,
furone,
mostrengari,
scabeciadori
Etymon
srd.
Translations
French
voleur
English
thief
Spanish
ladrón,
perista
Italian
ladro,
ricettatóre
German
diebisch,
Dieb.