forúnciu , agt, nm: frúnciu, furúnciu, furuncu, furúnculu 1 Definition chi o chie furat Synonyms e antonyms afufadore, arpiadori, arrapiante, fraíciu, francudu, furànciu, furone, ladrone, mostrengheri, scabeciadori, ungiudu Sentences mori, cane furuncu e traitore, non piús respires in Sardigna mia! (S.Lay Deidda)◊ tengu duas gatus furuncas Surnames and Proverbs prb: maridu pistrincu, muzere furunca! Scientific Terminology ntl Etymon ltn. furunculus Translations French petit voleur English petty thief Spanish ratero Italian ladrùncolo German diebisch, Dieb.

furànciu , agt, nm Definition chi o chie furat, est giau a sa fura, chi leat sa cosa a furadura Synonyms e antonyms afufadore, arpiadori, arrapiante, forúnciu, furone, ladrone, mostrengheri, ungiudu Sentences pobidhu susuncu, pobidha furància! Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French voleur English pilferer Spanish ratero Italian ladrùncolo German diebisch, Dieb.

ladròne , nm, agt: ladroni, lardoni Definition chie o chi est imbitzau a sa fura Synonyms e antonyms afufadore, arpiadori, arrapiante, forúnciu, fraitzu, furànciu, furone, mostrengheri, scabeciadori, ungiudu Sentences essint a denoti coment'e is ladronis de Pisa ◊ su lardoni abarrat cuau coment'e a su margiani, tressendu bèni in conca su de fai Translations French voleur English thief Spanish ladrón Italian ladro German Dieb.

mostrenghéri , agt, nm: mustrencheri Definition chi si giaet a sa cosa mustrenca, a sa fura; chi campat de sa cosa furada Synonyms e antonyms afufadore, arpiadori, arrapiante, fraitzu, furànciu, furone, mostrengari, scabeciadori Etymon srd. Translations French voleur English thief Spanish ladrón, perista Italian ladro, ricettatóre German diebisch, Dieb.

«« Search again