acutadúra , nf: acutzadura Definition
su acutzare ainas
Synonyms e antonyms
arrodadura,
arrodonzu
Sentences
sa càvana est consumada de sas acutaduras
Etymon
srd.
Translations
French
affilage,
aiguisage
English
sharpening
Spanish
afiladura
Italian
affilatura
German
Schleifen,
Schliff,
Scharfsinn.
arrodadúra , nf: rodadura Definition
su arrodare, su fàere prus segante un'aina bogandhodhi méngius s'atza
Synonyms e antonyms
acutadura,
afiladura,
arrodada,
smoladura
| ctr.
ingurdadura
Etymon
srd.
Translations
French
affilage,
aiguisage,
affûtage
English
sharpening
Spanish
afiladura
Italian
affilatura
German
Schleifen.
arrodài 1 , vrb: arrodare,
orrodare,
rodare Definition
bogare s'atza a un'aina po segare méngius
Synonyms e antonyms
acuciai,
aggurdare,
apuntai,
immolare,
molare 1
| ctr.
ingurdai,
irmarrare
Idioms
csn:
arrodar'e dentes = tzacarrai, cirrichiai is dentis, frigare sas dentes apare a forte de pàrrere traghedhendhe cosa àrrida, prus che àteru pro arrennegu, dolore forte e gai; arrodare sa limba = faisí acutzus de língua po fuedhai meda e fintzas de tressu, cun airu
Sentences
arrodae sa ferramenta ca comintzamus a irfundhare in su padente!
Etymon
srd.
Translations
French
aiguiser,
affûter
English
to sharpen
Spanish
afilar
Italian
arrotare
German
schleifen.
carrapài , vrb Definition
andhare o pigare a trisinadura, coment'e pigandho a tragu in terra, andhare a su pàusa pàusa, abbellu abbellu, a su firma firma, fintzes a su tzàntziga tzàntziga, coment'e chie no si dha faet a camminare
Sentences
andat totu carrapa carrapa… est cumenti a una cubidina: chi arruit s'isciàsciat! ◊ carrapendu in s'amuinu de s'ispàssiu s'intendint is passus de sa sciampita ◊ su fadiori dhi alletiàt is cambas finas a si dhas fai carrapai in su pomentu (F.Carlini)
Translations
French
traîner,
clopiner
English
to trail
Spanish
arrastrar
Italian
strascicare
German
schleifen.
immolàre , vrb: irmolare,
irmolari,
ismolare,
smolai Definition
bogare s'atza a una ferramenta, a un'aina, po segare méngius; iserbare is laores, bogare is molas de s'erba; rfl. segare sa mola de su tzugu, orrúere male meda
Synonyms e antonyms
acuciai,
afilare 1,
apuntai,
arrodai 1
| ctr.
ingudrai,
irmarrare
2.
in zerru a sos laores lis daiant una tzapitada lestra e in beranu si bi torraiat a irmolare, a che bogare s'erba prus madura
3.
mi est capitau in mesu de is peis e mi at fatu irmolari!
Etymon
ctl.
esmolar
Translations
French
affiler,
aiguiser
English
to sharp
Spanish
afilar
Italian
affilare
German
schleifen.
istrascinài , vrb: istraxinare,
istrasinai,
istrasinare,
strascinai Definition
pigare, portare, tirare a tragu, andhare illascinandho
Synonyms e antonyms
atrasinai,
istrasigare,
istrisignare,
strisingiai,
trajinare,
trazare,
trisinare
2.
istràsinat sa vida che tilingrone in sa rena ◊ su crastu istràsinat in su lutu ◊ andhat a s’istrasina istrasina che colora
Translations
French
ramper,
traîner
English
to drag (along)
Spanish
arrastrar
Italian
strisciare,
trascinare,
strascinare
German
kriechen,
schleifen.
scordonài , vrb Definition
betare is cordones, isconciare is muros de unu fràigu de difesa
Translations
French
démolir les fortifications
English
to dismantle a fortress walls
Spanish
desmantelar una fortaleza
Italian
smantellare le mura di una fortézza
German
eine Festung schleifen.
traginàre , vrb: trasinai,
trasinare,
traxinare Definition
pigare a tràinu, a tragu, a tira in terra / andhare o leare tràsina tràsina = a tràinu, illascinandho in terra
Synonyms e antonyms
atrasinai,
istrascinai,
istrisignare,
trazare
Sentences
girant trasinendi ancora prus in bàsciu cunvintus de tocai su soli…◊ l'ant leadu a segus, parent trasinàndhelu a presone! ◊ su riu ndhe fit essidu trasinendhesiche cantu agataiat ◊ sos bentos ti che tiant trasinare in sos desertos de sa luna! (A.M.Secchi)◊ a su malevadadu che l'ant traxinadu peri sos ruos ◊ sos boes traxinaiant duos cantones pesosos in mesu de su trigu ◊ unu tempus sa mariposa fit ruca e andhabat trasinendhe ◊ su bentu ch'est traginendhe pabiros e foza
Translations
French
traîner
English
to drag
Spanish
arrastrar
Italian
trascinare,
strisciare
German
schleifen.
trasinónzu , nm Definition
su trisinare, su pigare a tragu in terra
Synonyms e antonyms
istrasinzu,
trasíngiu,
trazadura,
trisinadura
Etymon
srd.
Translations
French
traînement
English
trailing
Spanish
arrastre
Italian
strascinìo
German
Schleifen.