abbéntu 1 , nm: apentu Definition
cosa chi praghet a s'istentare, comente podet èssere unu giogu o fintzes una faina chi si faet cun passione; su no fàere atentzione
Synonyms e antonyms
ciogu,
passione,
pasu
Sentences
zughiat pupias e àteros apentos de pitzinnos ◊ sunt inimigos de sos apentos e de àteros zogos ◊ si bufat muscadedhu, crannatza colorida e girone chi paret un'apentu
Etymon
srd.
Translations
French
passe-temps
English
plaything
Spanish
pasatiempo,
juego
Italian
trastullo
German
Zeitvertreib,
Spielzeug.
apinniócu , nm: pinniocu Definition
cosa po istare faendho, mescamente po gustu, ispàssiu, cosa lichitosa a papare; in cobertantza, cosa trebballosa, ifadosa, chi giaet tropu it'e fàere, it'e pentzare
Synonyms e antonyms
apentu
/
apicónia
3.
e andhe apinniocu chi ti as leadu, ocannu!
Translations
French
passe-temps
English
plaything
Spanish
pasatiempo
Italian
trastullo
German
Zeitvertreib.
desógu , nm: disaocu,
disaogu,
disaugu,
disocu,
disogu Definition
cosa chi si faet po istare alligros, cuntentos, chentza pentzamentos / fàchere una cosa a disaugu = a discassu, chentza presse
Synonyms e antonyms
arrecreu,
desviu,
dirvagu,
diveltimentu,
giogu,
irbelegu,
ispàssiu,
ispidientu,
sdisogu,
spréviu
| ctr.
matana,
tormentu,
trabballu
Sentences
sos contos no sunt beros ma s'ómine los at imbentaos pro disaogu suo ◊ pupa, ses tue su disaogu, su giogu chi rendhet dulche sa vida! ◊ su segnor feudatàriu pro disaogu andhat a cicisbeare (F.I.Mannu)◊ acabbau su trabballu, cussa fit s'ora de su disaogu ◊ angasi si nce colaiant su merie, bastu de abbarrarent paris, ca su disaogu fut cussu
Etymon
spn.
desahogo
Translations
French
amusement,
distraction
English
amusement,
recreation
Spanish
distracción (f),
pasatiempo
Italian
sollazzo,
ricreazióne,
svago
German
Ausspannung,
Zeitvertreib.
dirvàgu , nm: divagu Definition
cosa chi si faet po passare ora chentza pentzamentos, po si divertire
Synonyms e antonyms
arrecreu,
desogu,
diveltimentu,
giogu,
irbelegu,
ispàssiu,
ispidientu
Sentences
in cussa, a sos nóbbiles divagos leo parte, comente est usuale ◊ tui costumas ca ti bolis ainnantis in prus de unu divagu
Translations
French
distraction,
amusement
English
diversion
Spanish
distracción (f)
Italian
svago
German
Zeitvertreib.
discànciu , nm: discansu,
discàntziu,
discantzu,
discassu Definition
tempus chi si passat chentza fàere o faendho calecuna cosa fàcile, praghillosa, trebballu lébiu, chi no giaet pelea e ne pelea / a discansu, a discantzu = a dàsiu, abbellu, chentza presse e chentza matana, cun fatzilidade, itl. comodaménte
Synonyms e antonyms
desogu,
discansada,
pàsiu
| ctr.
cadha,
pelea,
stragu 1
Sentences
tengu discànciu ca immoi su trabballu est prus pagu ◊ za si l'at leadu su discansu, tota die chentza fàghere nudha! ◊ sas anades fint totu in festa, in discassu ◊ bos giambet in discansu dogni atreghentu! ◊ faghet sas cosas bene, chena tropu presse ne tropu discansu ◊ sa tellora de funtana est unu grandu discantzu
2.
cherent chi andhe a discassu a discassu a cadhu a s'àinu, a tempos de oe! ◊ po dhi èssi prus a discantzu su chi depiat fai, custu si ndi fiat andau de domu ◊ tue za triballas a discassu, in ufíssiu, no che deo ifatu de su bestiàmine! ◊ tropu a discassu ti la leas, tue, e de triballu no ndhe atúlias!
Etymon
srd.
Translations
French
aise,
confort,
repos,
passe-temps
English
comfort,
rest,
hobby
Spanish
descanso
Italian
àgio,
comodità,
ripòso,
passatèmpo
German
Ausspannung,
Zeitvertreib.
discansàda , nf Definition
su pigare o tènnere discantzu, su si firmare a (o cun) discantzu / fai sa cosa a d. = abbellu, chentza presse, cun àsiu, a discassu
Synonyms e antonyms
ispidientu,
irbelegu
Sentences
benapat de sa discansada chi as fatu, totu su sero in domo de Fulana!
Etymon
srd.
Translations
French
passe-temps,
amusement
English
hobby
Spanish
pasatiempo
Italian
passatèmpo,
svago
German
Ausspannung,
Zeitvertreib.
disilvíu , nm: disirviu Definition
cosa de divertimentu, po passare ora chentza pentzamentos
Synonyms e antonyms
dirvagu,
disaogu,
ivràsiu
Sentences
li piaghent sos disirvios, sa catza, su giogu ◊ benapat de disirvios, puru!…◊ in bidha che faghent festa manna cun maigantos disirvios ◊ cosas de tzou no ndhe ant a imparare, ma a custos disirvios za bi ponent aficu!
Translations
French
amusement,
distraction
English
amusement
Spanish
distracción (f),
pasatiempo
Italian
svago
German
Zeitvertreib.
irbelégu, irbeléu , nm: irvelegu,
isbeleu,
ispeléigu,
isperegu Definition
cosa chi si faet po passare ora, po gustu, a giogu; nau in cobertantza, infestu, cosa matanosa, trebballosa
Synonyms e antonyms
arrecreu,
desogu,
dirvagu,
diveltimentu,
giogu,
ispàssiu,
ispidientu
/
ifestu,
inaventu
| ctr.
impelegu
Sentences
sa catza est irvelegu? ◊ sa beste sua a sorte amus tiradu pro irvelegu ◊ s'ortu, su ribu fint s'irbelegu de sos pitzinnos ◊ sias ghia e irvelegu a s'irventuradu! (G.Ruju)◊ sos irvelegos nostros: cantare, sonare ◊ s'ispelegu allegrat sa tristura ◊ inie bi teniat amigos e ispeléigos ◊ sunt addurados in mare una chida godíndhesi s'ispeléigu che duos isposos
2.
bellu ispelegu tenet, mih, a ndhe collire s'olia a una a una dae mesu de s'erba!…◊ si lu leat s'ispelegu a istudiare totu cussu muntone de líbberos!…
Etymon
srd.
Translations
French
passe-temps,
distraction,
amusement
English
pastime,
entertainment
Spanish
pasatiempo
Italian
passatèmpo,
sollazzo,
svago
German
Zeitvertreib,
Vergnügen,
Zerstreuung.
sbéliu , nm: ibéliu* Definition
su no giacurare, su èssere pentzandho in àteru; cosa chi si faet a giogu, po alligria, divertimentu
Synonyms e antonyms
desatinu,
disabudesa,
isagheradura
/
arrecreu,
desogu,
dirvagu,
diveltimentu,
giogu,
irbelegu,
ispàssiu
2.
gei dhu sciu su chi fatzu, no apu tentu mai unu sbéliu, fatzu sempri su doveri miu ◊ ajaja, sétzia in d-unu furrungoni, curregiat is sbélius de is piciochedhus e regulàt sa faina de coxina
Translations
French
inattention,
distraction
English
recreation,
absent-mindedness
Spanish
distracción
Italian
disattenzióne,
distrazióne,
svago
German
Unaufmerksam- keit,
Zerstreuung,
Zerstreuung,
Zeitvertreib.