Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

ibbariòne , nm: ibarione, irbarione, irvarione, isvarione, ivarioni Definition su chi si narat o chi si faet candho unu est fora de sèi, ammachiandhosi, candho est a callentura arta meda; fintzes cosa fata in fadhina po sa paga atentzione, ibbàlliu mannu Synonyms e antonyms avarioni, istentériu, isvarionzu / ttrs. ivariumu Sentences mi ant inferchidu a rosas sos lidones pro mi ghelare sa mente de profumu, ma fint irbariones, bentu e fumu 2. perdona si in custu tribàgliu bi at imbàglios e isvariones Translations French délire, radotage English raving, empty talk Spanish desvarío, vaniloquio Italian vaneggiaménto, vanilòquio German Irrereden, leeres Gerede.

ilbarionàre , vrb: irbarionare Definition èssere a irbariones, coment’e candho unu sentit dolore forte meda o portat sa callentura arta e foedhat chentza ischire mancu su chi est naendho; nàrrere cosas chi est ladinu ca no funt sa beridade Synonyms e antonyms desatinai, fadhotai, ferionai, irvariolare, iscassoletare, istantariare, sciolloriai, strolicai Sentences no ti sègheras chi ses irrocandhe, o irbarionandhe ses?! ◊ fiza tua est fachendhe su dovere suo, mischinedha: ite ses, irbarionandhe a nàrrere custas cosas?! Etymon srd. Translations French délirer, radoter English to rave Spanish delirar Italian delirare, farneticare German irrereden, phantasieren.

irbariàre , vrb: irvaliare, irvariare, isvariare Definition essire dae tinu, no arrexonare prus, essire macu deunudotu; dhu narant fintzes in su sensu de fàere atentzione a ccn. àtera cosa po abbacare dolore, dispraxere, afrigimentu Synonyms e antonyms ammachiae, dessessire, fatzellare, ibariae, ilgirare, iscansae, issentire, istinare, vogliare / disaviare, istrabiare 1 | ctr. atinai, atoare Sentences medas imbriagos irvàriant ◊ sas frebbas lu faghent isvariare ◊ sempre sàbia e prudente ses istada ma custa bolta ses isvariendhe ◊ sa vetzesa lu fit irvalianne ◊ totu su tempus colatu in galera l'at irvaliatu ◊ azummai ndhe irbàriat de su dannu chi at tentu in famíllia 2. at cumpresu cantu mannu fit su dolore suo e at chircadu de l'irbariare nàndheli cosa ◊ aggràssias chi mi sezis imparandhe: sinono s'àsiu mi diat irbariare! Etymon spn. Translations French délirer, devenir fou English to go mad, to rave Spanish desvariar Italian vaneggiare, impazzire German irrereden, verrückt werden.

irbasolàre , vrb: irvasolare Definition nàrrere isciolórios, cosas chentza fundhóriu, de pagu sustàntzia Synonyms e antonyms ibentiare, illeriare Sentences candho giuchent una tassa de binu, sos ómines istant irbasolandhe e ripetindhe sa matessi laredha ◊ dàssalu irbasolare, chin custos issudhos chi si nch'est cravandhe in conca! Etymon srd. Translations French délirer English to rave Spanish desvariar, vanear, disparatar Italian vaneggiare German irrereden.

iscantaràre , vrb: iscanterare Definition foedhandho, su ch'essire fora de su chi si podet nàrrere cun seriedade o giudítziu, cun cabu, cantare a isambruliadura, a isciolóriu Synonyms e antonyms iscantonare Sentences bah, bah, bois puru, como, fatu a ómine mannu sezis iscantarendhe: dae conca bos benit a nàrrere cosas gai?!…◊ cantat tota note sa tonca e nos faghet cumpanzia, fintzas si nos iscàntarat sa conca Etymon srd. Translations French dire des fadaises English to talk nonsense Spanish tontear Italian parlare sènza giudìzio, dire scipitézze German irrereden.

istantariàre , vrb: istenteriai, istenteriare, istintiriare, stenteriai Definition est su chi faet unu candho portat unu dolore deasi forte chi agiummai perdet su sentidu, nau fintzes in su sensu de si ammachiare; foedhandho de is bècios, nàrrere isciolórios, istare foedhandho chentza cabu Synonyms e antonyms abbadherigare, ammustèlchere, dilmagiare, disimainai, ildimajare, sdemmaniai / desatinai, fadhotai, ilbarionare, iscassoletare, sciolloriai, strollicai Sentences una pitzinna si fit istintirià e no boliat bídere a nessunu, babbu e mamma sos peus de totu! ◊ su soi de su mesi de arxou istentériat is cristianus e is béstias (S.D'Arco) Etymon srd. Translations French délirer English to rave Spanish delirar, desvariar Italian farneticare, delirare German irrereden.

istroligàre , vrb: astrolicare, istrollogare, strolicai Definition foedhare credendho a is astros, a intzertu, foedhare a s'afaiu, nàrrere istrolichéntzias, nàrrere o istare naendho istrollogos Synonyms e antonyms schiribitzai / illeriare, istralobbiare / iscassoletare, istantariare, sciolloriai Etymon itl. Translations French délirer, radoter, prédire l'avenir English to foretell, to rave Spanish delirar, desvariar Italian farneticare, strologare German irrereden, sich den Kopf zerbrechen über.