Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

batugliàre , vrb: batuliai Definition fàere carraxu, bacanu a boghes e a tzérrios Synonyms e antonyms abbochinare, chichigliare, stragamullai Translations French faire du tapage, chahuter English to make a din Spanish alborotar Italian schiamazzare German kreischen.

fruschiàre , vrb: afruschiare, frusciare (fru-sci-a-re) frussiai Definition bogare o fàere unu súrbiu, fàere sonu a súrbiu (a buca allomborandho is lavras, a pódhighes in buca, o cun calecuna aina de sonare)/ fruschiaresila = istare fruschiendhe unu pagu a ispàssiu Synonyms e antonyms ammuinai 1, fruscidare, frusiai, frusitai, moidare, mojire, múere, muizare, suai, sulietai, surbiai, zumiai Sentences frúsciat su sede candho colat sa falche, messendhe ◊ fruschiandhe che craparzu betzu, Pirastredhu at mutiu su capu ◊ pride Porchedhu secabat sos negóssios fruschiandhesila e cantandhe 2. sas ballas fruschiendhe in altu e bassu faghiant atapèndhesi fracassu (F.Dore) Etymon ltn. fist(u)lare Translations French siffler, grincer English to creak, to whistle Spanish silbar, chiflar Italian fischiare, strìdere German pfeifen, kreischen.

schiài, schibiài , vrb: ischeliare*, schiliai, schiulai, schiullai Definition fàere a boghe una genia de tzinchírriu, de súrbiu, de sonu acutzu; nau in cobertantza, istare a murrúngiu, a chèscia Synonyms e antonyms grariare, grarire, piulai, tichirriare / chesciai Sentences su schiliai de sa genti iat incarrerau s'intrada de su palàtziu ◊ schiliànt totus: pariat un'arrisixedhu ligeru e schinniu ◊ su procu schiat ◊ ma càstia cust'origa: mi parit de intendi animalis schiendi! ◊ sa papagalledha est sempri schiulendi ◊ is marabigas ant cumentzau a schiulai 2. custa bateria schiat candu est ispacendi sa currenti Translations French piailler, grincer, pleurnicher English to peep, to creek, to moan Spanish piar, chirriar, lloriquear Italian pigolare, garrire, strìdere, frignare German piepen, kreischen, wimmern.

scrillitài , vrb: iscrillitai* Definition tzerriare o cantare cun boghe acutza, arta; sonare craru Synonyms e antonyms cerriai, iscribilliai Sentences Istevunedhu mi currit arriendu e scrillitendu a mi basai ◊ scrillitàst a su noti, grillixedhu ammachiau! Translations French crier, s'égosiller English to screech, to shriek Spanish chillar, gritar Italian strìdere, strillare German kreischen.

scrillítu , nm, agt: iscrillitu*, sgrillitu Definition boghe acutza, tzérriu, boghe coment'e tzinchírriu, fintzes sonu / boxi scrillita = chi essit, arta e fine, azummai a zisa de tichírriu Synonyms e antonyms gríbidu, iscribílliu / scrillitau, scrillitosu / cdh. striulitu Sentences de s'atzíchidu, unu scrillitu mi ndi fiat essiu de buca prus forti ◊ su pipiu gioghendi de su prexu at fatu unu scrillitu ◊ su pipiu fait dogna scrillitu che sulitu de canna! ◊ cantat a scrillitus coment'e chi sulit cun duus didus ◊ s'intendit su scrillitu de is gennas 2. sa gatu arrispundiat cun sa boxixedha sgrillita Translations French cri, aigu English shriek, shrill voice Spanish chillido, grito, agudo Italian strillo, strido, acuto German Kreischen, scharf, schrill.

tichirriàre , vrb: sirrichiai, tzichirriai* Definition su sonare chi faet su linnàmene po isfortzu; nau de gente, de animales, betare tzérrios coment'e sonu indistintu, lamentu Synonyms e antonyms abbochinare, tirriare 1, tzacarrai, tzacazare 2. s'isprammat tichirriendhe ◊ ite tenet cussu porcu tichirriendhe? Translations French grincer, striduler English to creak Spanish chirriar Italian strìdere German kreischen.

tírriu , nm: cérriu, tzérriu* Definition boghe arta, forte, coment'e brigandho, tzerriandho (ma fintzes boghes de animales); sonu malu de cosas chi girant e frigant apare Synonyms e antonyms tichírriu, tirju Sentences tírriu de tonca, de istria, de gatos ◊ nues de corroncas sunt pitulandhe tírrios assustados ◊ intenno su tírriu de s'ape volanne Translations French grincement English creaking Spanish chirrido Italian cigolìo, stridóre German Knarren, Kreischen.

tzichírriu , nm: insichírriu, tichírriu, tzinchírriu, tzirríchiu Definition genia de sonu de linnàmene faendho isfortzu, de cosas de ferru, de ossu (is dentes), de cosa chi si movet a fortza (es. apertura, in is grofales); fintzes tzérriu forte de animale e de gente a lamentu Synonyms e antonyms cérriu, ischéliu, tírriu, tzancurru Sentences su tzichírriu de cussa nai chi sàntziat mi narat ca seus in atóngiu ◊ camminat totu a tzinchírrios cun is botinos de cromo noos! Etymon srd. Translations French grincement English creaking, chirping Spanish chirrido Italian cigolìo, stridìo, stridóre German Knarren, Kreischen.