afrodhiài, afrodhiàre , vrb Definition
fàere sa cosa chentza atuamentu, chentza tinu, foedhare a s’afaiu, cun pagu cunsideru; su si fichire in dónnia cosa chentza mancu èssere capatzos e chentza dhis interessare, istare criticandho
Synonyms e antonyms
abbodhetai,
aciarollai,
atrodhionai
/
cotulare,
infrichiri,
infruncuai,
intraudhare,
intraudhulare,
intraugliare
/
criticai
Sentences
a afrodhiai e a nai mali de sa genti gei seis capatzas!
2.
chie no at it'e fàghere s'afródhiat sempre in sos fatos de sos àteros (P.Casu)◊ cussa tzia est sèmpere afrodhiendhe e chirchendhe a chie non la chircat
Etymon
srd.
Translations
French
jaser,
jacasser
English
to chat
Spanish
chapucear,
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
arrallài , vrb: arralliare Definition
nàrrere, foedhare, istare a chistionu, naendho no sèmpere e ne pruschetotu cosas de giudu; su si foedhare apare in su sensu de àere tratamentu, èssere in bonas
Synonyms e antonyms
faedhare
/
argiolae,
arremonae,
badaciare,
badulare,
ciaramedhare,
friganzare,
paraletare,
tragagiai,
tzarritare
Sentences
at bufau tropu e no est arrallendi in sentzu ◊ ita megas de arrallai? ◊ dèu arrallu e mi fatzu cumprendi ◊ as fatu arrallai totu su mundu, a ti cojai cun cussu! ◊ est in pratza po arrallai cun sa genti ◊ cussu no iscít arrallai ne in sardu e ne in italianu
2.
is propietàrius cun pagu genti arrallànt
Etymon
ctl.
rallar
Translations
French
jaser,
murmurer
English
to gossip
Spanish
charlar
Italian
mormorare,
ciarlare
German
murmeln,
schwatzen.
badulàre , vrb Definition
abbarrare foedhandho tanti po foedhare, naendho cosas de pagu importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
ciaramedhare,
friganzare,
paraletare
Translations
French
bavarder,
babiller
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
ciaramedhàre , vrb Definition
istare a chistionu ma cun pagu sustàntzia, tanti po foedhare, naendho cosas de pagu importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaciaredhare,
friganzare,
paraletare,
tricatare
Sentences
istaiant ciaramedhendhe subra de sos difetos suos prusaprestu che de ndhe ammentare sos valores
Etymon
itl.
ciaramellare
Translations
French
babiller,
bavarder
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
blaterare,
cianciare
German
schwatzen.
ciarrài , vrb: ciarrare,
tzarrare,
zarrare Definition
istare a tzarra, istare a chistionu cracu ma cun pagu sustàntzia, istare naendho
Synonyms e antonyms
arrallai,
baragliare,
batallai,
ciarrallatai,
ciarrulare,
paraletare
| ctr.
cagliare,
citire
Sentences
tribàgliat e nemmancu ciarrendhe perdet ora ◊ los lassamus ciarrare sos mios cun sos tuos e prusighimus s'amore! ◊ comente ciarraiant sos de s'antigória, cale limbazu faedhaiant?
Etymon
itl.
Translations
French
bavarder
English
to chatter
Spanish
charlar
Italian
ciarlare,
cicalare
German
schwatzen.
contularjàre , vrb: contularzare Definition
cricare contos, allegas, chistionos angenos, nàrrere bodhetas, criticare, alleghetare
Synonyms e antonyms
afoghilare,
allicuterai,
crastulai,
criticai,
licutai,
lollughinare,
lorodhare,
pidanciulai,
piscinargiai,
pistizonare,
spisciulari,
trobedhare 1,
zudicare
Sentences
cussa est fémina de cusséntzia e no istat contularjandhe peri sos fochiles ◊ sa bidha contularjat e bocat a pizu sas leredhas
2.
istaiant abbandha, ne bidos e ne contularzados
Etymon
srd.
Translations
French
cancaner,
jaser
English
to gossip
Spanish
cotillear,
chismorrear
Italian
pettegolare
German
schwatzen.
crastulài, crastulàre , vrb Definition
istare naendho a s'afaiu de s'unu e de s'àteru cosas chi no dh'important, cricare is chistiones angenas
Synonyms e antonyms
allicuterai,
afoghilare,
chiscuzare 1,
contularjare,
criticai,
leuterare,
lorodhare,
naravegliare,
pistizonare,
zudicare
Sentences
funt andaus a foras a pigai friscu e a crastulai! ◊ fimus restatos fenas a note crastulanne
Etymon
srd.
Translations
French
potiner
English
to gossip
Spanish
chismorrear,
cotillear
Italian
spettegolare
German
schwatzen.
cufafaràre , vrb: cunfanfarare Definition
istare a cufàfara
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
ciaramedhare,
friganzare,
paraletare
Etymon
srd.
Translations
French
bavarder
English
to chat
Spanish
charlar
Italian
ciarlare
German
schwatzen.
paraletàre , vrb: parletai,
prallatai,
preletare Definition
istare a paraleta, a chistionu meda, deasi fintzes chentza importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaramedhare,
friganzare,
ispralletare,
prillissai
Sentences
e ita chi dhu intendis prallatendu, a fillu tuu: fuedhat in dónnia linguatzu! ◊ za ti piaghet a istare paraletendhe!
Etymon
srd.
Translations
French
bavarder
English
to talk in a low voice
Spanish
charlar
Italian
parlottare,
ciarlare
German
schwatzen.
spaparotài , vrb: isbarabotare*,
spaperotai Definition
foedhare meda e chentza abbisóngiu, abbarrare a chistionu, foedhare a tzérrios, a boghes
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
ciaciarrai,
ciaramedhare,
paraletare,
trepedhare
Sentences
e cantu spaparotat, tzia Giuanna, spinnichendi is pannus a sa genti: língua maladita! ◊ cun gopai potacàriu, ita totu eis spaparotau? ◊ is féminas iant spaperotau totu, pani pani binu binu (F.Pilloni)
Translations
French
jaser
English
to yak
Spanish
estar de cháchara
Italian
cianciare
German
schwätzen.
trepedhàre , vrb Definition
foedhare a murrúngiu, chentza cabu, tanti po istare naendho
Synonyms e antonyms
ammusciare,
arraunzare,
ciaciarrai,
ciaramedhare,
paraletare,
spaparotai,
tricatare
Sentences
trepedhandhe li dat sa grassanera, sa massaja (S.Manconi)◊ ant cumintzau a trepedhare tra issos nandhe goi
Etymon
srd.
Translations
French
bougonner,
babiller
English
to talk idly
Spanish
cotorrear
Italian
cianciare,
borbottare
German
schwätzen.