abbitài , vrb: abbitare Definition
fàere abbitu, istare, andhare fatuvatu a unu logu, istare fatuvatu cun ccn.: su vrb. aus. est èssere
Synonyms e antonyms
afitianae,
atravigare,
trassigiai
Sentences
fuedhadí cun totus e abbitadí cun pagus! ◊ deo uso rispetu a chie agato totue ue abbito ◊ s'àbbile che abbitat in sos montes piús altos ◊ dae candho est abbitadu a domo tua no ndhe so piús padrona! ◊ cun cussu no bi abbites, ca est malu! ◊ e bénzichi Bodale est abbitendhe a domo de Fulana?! ◊ custus fiant pobidhu e mulleri chi si abbitànt meda cun d-unu gopai ◊ custu piciocu abbitat meda a bidha nosta e si est fatu a isposu puru
Surnames and Proverbs
prb:
nàrami cun chie abbitas e ti naro chie ses
Etymon
itl.
abitare
Translations
French
fréquenter
English
to frequent
Spanish
frecuentar
Italian
frequentare
German
verkehren.
abbitatziòne, abbitatziòni , nf Definition
su si abbitare, àere tratamentu, su istare fatuvatu cun ccn. o in calecunu logu
Synonyms e antonyms
abbitu
Sentences
Deus ndi campit de fai abbitatzioni cun cussa genti! ◊ no dhus connòsciu: no fatzu abbitatzioni cun cussa genti ◊ s'abbitatzione chi teniat cun cussa famíllia no fiat po nudha: est ca cheriat sa fiza a isposa!
Surnames and Proverbs
prb:
sa tropu abbitatzioni càusat minisprétziu
Translations
French
fréquentation
English
attending
Spanish
frecuentación
Italian
frequentazióne
German
Verkehren.
abbítu , nm Definition
su istare a s'andhetorra a unu logu o fatuvatu cun ccn.; su abbitare a unu logu, su dhue istare / pònnere a. in unu logu = andhare a istare
Synonyms e antonyms
abbitàntzia,
abbitatzioni
/
abbitóriu
Sentences
narat sa paristória ch'in sas lontanas èpocas passadas fis abbitu de fadas ◊ cheres puru cudhos emigrados chi torrent prestu a s'abbitu insoro pro mezorare in sa terra nadia ◊ custos montes sunt abbitu de puzones e feras ◊ in una domo bàscia e mesu ruta faghet sempre s'abbitu e s'iscola custa mastra che santa in una gruta ◊ inie at postu su sacu ca bi faghet abbitu
Etymon
srd.
Translations
French
domicile,
demeure
English
domicile,
residence
Spanish
frecuentación,
morada
Italian
frequentazióne,
dimòra
German
Verkehren,
Aufenthalt.
afitianàe, afitianàre, afitinàre , vrb: fetianare Definition
abbitare a fitianu, meda, a ccn. logu o a calecuna cosa, a comporare
Synonyms e antonyms
abbitai,
abesare,
atravigare,
imbisciare,
trassigiai
Sentences
sos pastores che gighiant sa robba onzi sero a ue fit afitianada ◊ no ti afitianes a cussu cumpanzu ca ti giughet a s'isperdísciu! ◊ sos brufularzos si sunt afitianados a sos úlumos, pro corcare (Q.Falchi)◊ sunt tropu afitianados a su male!
Etymon
srd.
Translations
French
fréquenter
English
to frequent
Spanish
frecuentar
Italian
frequentare
German
verkehren mit,
verkehren in.
trabicàre , vrb: atravigare,
traficai,
trafigare,
trapicai,
trapicare,
travicare,
travigai,
travigare,
traviscai Definition
passare in calecunu logu, essire a o istare in giru; fàere abbitu a unu logu de dhue andhare meda / trapicadi! = fàghedi a bídere, essi a fora!
Synonyms e antonyms
atraessare
/
abbitai,
afitianae,
trassigiai,
travinare
Sentences
su giassu chi si tràvigat in terra cilindradu de perlas lughet che ispiju (A.Spano)◊ in sa cussorja nostra no bi ndhe trabicabat de mustrencheris ◊ acantu de si perdi fut su fillu, travischendi in foresu bixinau! (M.Pani)
2.
isse tràvicat in bidha sua a cara arta ◊ isse est trabicandhe chin zente bona ◊ a s'ala de su Campidanu lu connoschiant ca bi travigaiat meda ◊ babbu no boliat a traviscai tropu in monti
3.
su logu fiat totu trapicau, cassadoris, canis e crabas iant fatu moris e morixedhus
Etymon
spn.
trafagar
Translations
French
parcourir,
fréquenter
English
to go along,
to frequent
Spanish
recorrer,
frecuentar
Italian
percórrere,
frequentare
German
verkehren.
trassigiài , vrb: atrassigiai,
trastigiai,
trastigiare,
trastuzare Definition
camminare, pònnere passos, fàere abbitu a calecunu logu, girare, fintzes istare faendho; lassare arrastos, sinnale de postas de pei, trassígios
Synonyms e antonyms
abbitai,
afitianae,
atravigare,
girollae,
trastillai
/
tranchinare
/
orminare
Sentences
is piciochedhus ant cumentzau a trastigiai is duas domus isciusciadas de s'arruga ◊ trastígiant in sa note murigandho àliga che canes de arrastu ◊ dhi funt passaus is daboris, si ndi est pesau e at cumentzau a trassigiai
2.
seu totu su mengianu trastigendu e su frius nci dh'apu bogau ◊ is manus ant trastigiau in su corpus circhendu is istrioris de cudha única noti de amori ◊ cumènciat a trastigiare calecunu sodhighedhu ◊ est trastigendi po allúiri su fogu ◊ a picioconedha mi creia massaja trastigiandho in is fainas de domo
3.
su logu est totu trassigiau, dhoi at povintzas sinnas de arrodas de màchina
Etymon
ctl.
trastejar
Translations
French
fréquenter (un lieu)
English
to haunt
Spanish
frecuentar
Italian
bazzicare
German
verkehren.