fèrrere , vrb: ferri,
fèrriri Definition
su tocare calecuna cosa o a ccn. a cropu cun cosa chi si faet a iscudidura: prus che àteru si narat candho su cropu faet male, dolet, o faet dannu, lassat su singiale, ma s'impreat fintzes solu in su sensu de tocare e fintzes de iscúdere / pps. fertu
Synonyms e antonyms
corpare,
ingolli,
ingrimi
/
tocai
/
atripai
/
ammachiae
Idioms
csn:
fèrriri cun aciotus, fèrriri in plenu, fèrriri sa mira; fèrrere a ocru = pònniri ogu
Sentences
no cherzo chi ti ferzas, gioghitendhe gai in modu isciàpidu ◊ fiat unu pillonedhu fertu a s'ala ◊ si est fertu seghendhe linna: azummai si fit istropiadu! ◊ che li at iscutu una nae a cambarinu ma no l'at fertu ◊ at isparadu a perdigones ma no ndhe at fertu mancunu, de puzone ◊ abí nci fiat ferta sa perda fiat nàscia un'ísula ◊ apo fertu su bratzu a su muru ◊ sa fortuna fait che tiru de managu: aundi ferit ferit!
2.
su calore che ferit atesu ◊ acúrtziadi, ca no ti ndhe ferit de fogu! ◊ su tallu mériat po no dhi ferri soli pitziosu ◊ mabadita sa luxi chi dhi ferit! ◊ su bentu ferit is frutas ◊ lah chi no fèrgiat àcua a is follas candu àcuas sa matixedha!
3.
custu macu pigat unu fusti e bandat a ferri su lori: dhi at donau una surra!…
4.
amorados ndhe aias una chedha, ma fertos ti los ant a oju malu
Etymon
ltn.
ferire
Translations
French
frapper,
blesser
English
to hit,
to injury
Spanish
golpear,
pegar,
herir
Italian
colpire,
ferire
German
schlagen,
verletzen.
ingòllede, ingòllere, ingòlli , vrb: ingòlliri Definition
arregòllere (cosa) a istrégiu, gente a domo, arregòllere coment'e buscare calecunu dannu, una maladia, cropos, surra; fèrrere a unu iscudendho, tocandho o movendho àtera cosa comente podet capitare chentza dhu bòllere, rfl. fàere male (es. segada, pistadura) cun calecuna cosa chi si manígiat; pigare e portare; incasciare calecuna cosa in mesu de àteras / pps. ingóllidu, ingoltu, ingortu; 1ˆp. sing. ingòrgio; ingòlliri a unu a presoni = acorrai a presoni, impresonai
Synonyms e antonyms
aciapai,
collire,
incolliare,
leare,
picare,
poltare
/
fèrrere
Sentences
issu nd'ingollit un'arrogu de linna de terra ◊ ingollimia, assumancus su coru, in cussa carrotzedha! ◊ ingollassí unu fodhi de bértua de cartúcias, ca dhi ammostu is perdixis! ◊ de totu cussa cosa ndi at ingortu doxi cadinus prenus ◊ su frutu bollit ingortu prima de ndi arrúiri de sa mata ◊ tue bae: custa cosa dh'ingòrgio geo!
2.
est istétiu avértiu de t'ingolli a domu sua ◊ mamma fiat circhendumí po m'ingòlliri a domu ◊ mammai m’ingolliat po dhi fai cumpangia
3.
isperaus de no ingolli maladias ◊ e ite male as ingóllidu, puru?! ◊ ndi ap'ai ingortu de sobi, de istracias e de bentu!…◊ nd'ingollis una surra cantu de unu burricu! ◊ gei est isbucaciau, ma ge ingollit puru! ◊ lah ca ingollis su pipiu cun cussa nai de linna! ◊ mi seu ingortu cun su gortedhu ◊ corpu de balla dh'ingollat! ◊ ponimí in terra, ca m'ingollis!
4.
candu si crocat su chi aciapat ingollit, po si trogai is peis ◊ lah de ingolli cosa de papai, ca no iscieus a it'ora eus a torrai! ◊ ingolli s'iscartedhu, ca si nci torraus a bidha! ◊ at ingólliu a su babbu a codhu ◊ como no ingollent su santu a codhu ma in tratore
5.
ingolledi s'iscannu e acostidindhe a su fogu! ◊ is àbbilis iant ingortu impari cun is làntias unu bandoedhu de ollu ◊ ingolleimí a cumpàngiu cun bosàterus! ◊ Gesús iat ingortu cun issu tres discípulus ◊ de pani nd'ingollis o torras a chitzi?
Etymon
itl.
incogliere
Translations
French
ramasser,
attraper,
blesser
English
to pick up,
to take,
to wound
Spanish
recoger,
coger,
herir
Italian
raccògliere,
prèndere,
ferire
German
fassen,
verletzen.
lantàre , vrb: lantzai,
lantzare,
latzare Definition
fèrrere cun arma (lantza o àteru), tocare de pedra; in cobertantza, tocare su sentidu, dispràxere, ofèndhere; iscúdere atesu
Synonyms e antonyms
fèrrere,
ingòllere,
secare
/
lampare 1
Sentences
paret chi mi cherfat ammentare totu sas feras chi amus lantadu ◊ messanne fint chin sas manos imbolicatas pro non si las latzare chin sa farche o su ristrucu
2.
nàrrere ti lu cherio su chi sento, ma ti devo lantare sena fritza (G.Pinna)◊ a cantos coros no lantas cun su càntigu tou!…
3.
sos cadhos currindhe lantant istinchidhas de fogu dae pes
Etymon
ltn.
lanceare
Translations
French
frapper,
blesser
English
to affect,
to wound,
to hit
Spanish
pinchar,
golpear,
herir
Italian
colpire,
ferire
German
verletzen.
lesiài , vrb Definition
fàere dannu a unu in s'onore, in sa fama, in is diritos
Etymon
ctl., spn.
lesiar, lisiar
Translations
French
porter atteinte (à),
léser
English
to harm
Spanish
menoscabar
Italian
lédere
German
schädigen,
verletzen.
sigorrài , vrb: sucorrare Definition
nau prus che àteru de is boes, fèrrere a cropos de corru
Synonyms e antonyms
acorrociai,
incorrai
Etymon
ltn.
sub + cornua + -are
Translations
French
encorner
English
to gore
Spanish
cornear
Italian
ferire con le còrna
German
mit den Hörnern verletzen.