arreconài , vrb: arrenconai,
arrinconai Definitzione
pònnere a una parte, arrimare in calecunu cugigone, istare apartaos, in aprigu; su si fàere a unu túturu
Sinònimos e contràrios
achizolare,
achizonare,
acorrunconare,
acuzonare,
angronare,
arremai 1,
inchizolare,
incozolare
/
atuturighedhare
Frases
no arrinconis s'àliga: pigandedha! ◊ cussus duus piciochedhus si sunt arrenconaus impari
2.
est arrenconau in d-unu furrungoni
3.
sa folla s'arrenconat in sa braxi fumiendi
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
rencogner
Ingresu
to put in a corner
Ispagnolu
arrinconar
Italianu
incantucciare
Tedescu
in eine Ecke stellen.