turrànti , nm Definitzione tella, pedra lada de imbudhidare in su fogu po orrostire fitas de pane; genia de tumbarinedhu de làuna cun isportellitu e unu ferru intrau in mesu de longu a bisura de ischidone, po turrare cafei Sinònimos e contràrios fronígliu, turradore.

«« Torra a chircare