carràdigu , nm Definizione
su colore de sa carre, in sa pedhe
Sinonimi e contrari
carrisione,
carrícia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
teint
Inglese
complexion
Spagnolo
tez,
cutis
Italiano
carnagióne
Tedesco
Hautfarbe.
carrícia , nf, nm: carritu 1,
carritza,
carrítzia,
carrítziu Definizione
su colore de sa carre a parte de fora, in sa pedhe; sa carre in cantu che a totu sa persona portat s'intzimia ereditària, totu su chi a sa síngula persona dhi dipendhet de s'aréntzia
Sinonimi e contrari
carràdigu,
carrejone
/
arénsia
Modi di dire
csn:
tènniri una bella c. = àere sa pedhe de bisura bella; èssiri de carrítzia = mustrare su chi dipendhet de s'eréntzia, assemizare a parente
2.
sa genti intràt impriutzia, s'iscardigiàt is manus in su fogu fintzas a dhi torrai carrítzia in trempas e si nci essiat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
teint
Inglese
complexion
Spagnolo
tez,
cutis
Italiano
carnagióne,
ereditarietà
Tedesco
Hautfarbe,
Erblichkeit.
groghèsa , nf Definizione
su èssere grogos, in cara mala che sa tela
Sinonimi e contrari
groghera,
grogore,
grogúmene
/
cdh. groghétzia
Etimo
ctl.
groguesa
Traduzioni
Francese
teint jaune
Inglese
yellowness
Spagnolo
amarillez
Italiano
giallóre
Tedesco
gelbliche Gesichtsfarbe.
tíntu , pps, agt, nm Definizione
de tínghere; chi portat o dhi ant postu tinta; bestimentu niedhu po lutu, de dolu
Sinonimi e contrari
intintu
/
lutu
Modi di dire
csn:
fàghere su t. = tínghere sa bestimenta a niedhu; pònnere su t. = bestire in niedhu, pònnere su lutu
2.
giughet piúere de istellas in sas alas totu tintas de chentu colores pintas ◊ su bestire est tintu a bàllios ◊ sa raga de su costumu est de lana téssia a telàrgiu e tinta cun córgiu de àlinu e orruscu de suérgiu
3.
sa muzere si ponzesit su tintu e fateit unu folte corrutu
Traduzioni
Francese
teint,
bruni
Inglese
dyed,
darkened
Spagnolo
teñido,
enlutado
Italiano
tinto,
abbrunito
Tedesco
gefärbt,
gebräunt,
schwarzgekleidet.