bantadítu , agt Definizione
chi costumat a si abantare meda
Sinonimi e contrari
banosu,
bantageri,
bragheri,
bragosu,
fanfalucheri,
ispacone,
pageri,
pagiosu,
pampallucheri,
pistasaghina,
vantagiosu
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fanfaron
Inglese
boaster
Spagnolo
fanfarrón
Italiano
fanfaróne
Tedesco
Prahler.
brafantéri , agt, nm: bravanteri,
bravateri Definizione
barrosu, chi si credet meda bantandhosi de cosas mannas
Sinonimi e contrari
bagianu 1,
bantageri,
barrosu,
brafanti,
bragliosu,
cuapu,
fanfarroni,
frallusteri,
ispaparoteri,
sballadori,
spageri,
sprodhenti
Frasi
brafanteri, torra, ca giogas cun megus: a is lanas de asegus creimí ca ti pigu! ◊ cussas duas, mamma e filla, funt atrividas e bravanteras
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hâbleur,
suffisant,
orgueilleux,
esbroufeur
Inglese
boaster
Spagnolo
jactancioso
Italiano
borióso,
sbruffóne
Tedesco
hochmütig,
Aufschneider.
darédhu , agt Definizione
nau de unu, chi giaet a meda, unu pagu a braga, a bàntidu
Sinonimi e contrari
dadivosu,
manilalgu,
sprodhenti
Frasi
sos giòvanos daredhos no sempre sunt abbistos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fanfaron
Inglese
boaster
Spagnolo
fanfarrón
Italiano
spaccóne
Tedesco
aufschneiderisch.
margiàtzu , agt, nm Definizione
chie o chi si credet meda, chi dha bolet bínchere sèmpere issu a poderiu
Sinonimi e contrari
immagliatzu*,
rovarollu
Frasi
cussa margiatza ti fait su bellixedhu e t'infrissat candu ti fúrriat palas!
Traduzioni
Francese
fanfaron
Inglese
boaster,
bully
Spagnolo
fanfarrón
Italiano
spaccóne,
prepotènte
Tedesco
Überhebliche,
Anmaßende.
pampalluchéri , agt, nm Definizione
chi o chie acostumat a si bantare, chi a foedhos paret ca faet mares e mundhos ma pagu etotu balet
Sinonimi e contrari
bantageri,
bragheri,
fanfalucheri,
pageri,
pagiosu,
pampallucosu,
pazesu,
vantagiosu
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fanfaron
Inglese
boaster
Spagnolo
fanfarrón
Italiano
fanfaróne
Tedesco
Prahler.
sprodhènti , agt: isprodhenti Definizione
nau de ccn., chi si dha podet (fintzes po giare cosa), chi si paret forte, o chi deasi giaet a bíere, animosu meda
Sinonimi e contrari
brafanteri,
ispaparoteri,
lantariarzu
| ctr.
suxetzionosu
Frasi
issu no est mera sprodhenti: cosa ge ndi tenit ma a ndi donai, balla!…
Traduzioni
Francese
fanfaron
Inglese
boaster
Spagnolo
fanfarrón
Italiano
spaccóne
Tedesco
Aufschneider.