barrína , nf: berrina,
bérrina,
varrina Definizione
genia de aina a caragolu e a punta po istampare linna; idea firma, idea maca; maladia a conca de is brebès / barrinas (nadu de macarrones) = itl. fusilli
Sinonimi e contrari
berruzu,
érrina
/
badhirone
/
gadheghinzu,
ingadheinzu
Frasi
aggarrat una berrina e ponet manu a su carratzolu ◊ portu sa berrina ca istampu custa tàula
2.
candu mi benit cussu dolori parit chi m'istampint is ossus a barrina! ◊ no tengu prus barrinas in sa conca ◊ giughet sa berrina de bi torrare! ◊ su tzirríchiu de is sitzirigollas brintat in is origas a tipu berrina e arribbat a is ciorbedhus
Cognomi e Proverbi
smb:
Berrina
Terminologia scientifica
ans
Traduzioni
Francese
vrille
Inglese
gimlet,
auger
Spagnolo
barrena de mano
Italiano
succhièllo,
trivèllo
Tedesco
Lochbohrer.
mècia , nf: melce,
mèlcia,
mèrcia,
mertza 1,
mertze 1,
mèscia,
mícia Definizione
fune posta a budhire cun sale nitru po pònnere fogu (allúere) a is minas; punta de su tràpanu po fàere istampos; puncione po tupare sa carrada (e mòvere po bogare binu); motivu, argumentu chi faet foedhare, ponet tréulu
Frasi
su Mauchedhu trabballàt me is logus prus maraditus, in perígulu ca dhi tocàt a carriai is forredhus de is minas cun sa bruvura e cun sa mícia ◊ candho sos bucos fuint fatos, Antoni betaiat sa bruvura e poniat sas mícias
3.
una mícia, Zuncheddu, as dépiu allui, ma serenu Orrú ti rispundit!(Orrú An.)
Terminologia scientifica
ans
Traduzioni
Francese
mèche,
cordeau détonant
Inglese
fuse,
drill
Spagnolo
mecha,
barrena
Italiano
mìccia,
punta da tràpano
Tedesco
Zündschnur,
Bohrer.