bèlme, bèlmene, bélmu , nm: bemme, berme, breme, bremi, brèmini, ferme, verme Definizione genia de animaledhu, bobboi pitichedhu e longhitu chi faet mescamente in sa cosa guasta (ma deosi narant fintzes cudhos mannos chi podent fàere in bentre de su cristianu, oxyurus), e fintzes su chi ponet a su casu fatu, o su chi si papat sa lana; nau de gente, chi balet pagu; maladia puru; pistighíngiu mannu / min. bermighedhu, bremixedhu, bermizolu Sinonimi e contrari gherme, lolloi, merme, solde, tilingione Modi di dire csn: b. manigadore, solitàriu = alisanzedhas; bremi pintus = gremedha; bremi de corru = badhinzu, idea maca; bremi berrinadori = broma, "teredo navalis"; erba de bremis = allupaguadhu, (Santolina chamaecyparissus); bremi de casu = sartasarta, giambaghe; pàrriri unu bremi de casu = zúghere sa cara chei sa tela Frasi no ca est ammachiandusí… si dh'est móviu su berm'e corru! ◊ est a dolore de mata ca zughet bermes ◊ s'olia ocannu est totu cun su berme ◊ sa musca ponit su bremi a sa petza, a su casu, a s'olia ◊ su pipiu portat is bremis 2. po cantu lígia, isciu de balli cantu de unu brèmini 3. sa timoria de no agatai trabballu po is fillus fiat su brèmini chi arronciuàt a babbu ◊ seis sempri ingurtendi pareis brèmini solitàriu! Cognomi e Proverbi prb: a linna sana no dh'intrat brèmini Terminologia scientifica crp Etimo ltn. verme(m) Traduzioni Francese ver Inglese worm Spagnolo gusano Italiano vèrme Tedesco Wurm, Schurke.

fermesílicu , nm: fermisílicu Definizione su greme chi faet sa seda Sinonimi e contrari sílicu Terminologia scientifica crp, bombyx mori Traduzioni Francese ver à soie Inglese silkworm Spagnolo gusano de seda Italiano baco da séta Tedesco Seidenraupe, Seidenwurm.

mèrme , nm Definizione greme, bobboitedhu chi faet in terra e pruschetotu in cosa pudrigada o fintzes in sa linna; idea iscimpra, loca Sinonimi e contrari belme*, ferme, lolloi, tilingione / carignàtula, tzerrone, zànnaru Frasi su sirvone bórtulat sa terra chircanne tzurruncrones, àteros mermes o pastura ◊ est una tumba de carúmenes da'ue essint rios de brutesa e mermes ischivitzosos ◊ nudu che merme 2. bocatichelos cussos mermedhos dae conca! Terminologia scientifica crp Traduzioni Francese ver, ver (rongeur) Inglese worm (wood) Spagnolo gusano Italiano vèrme, tarlo Tedesco Wurm, Holzwurm.

serrítu , nm Definizione genia de animaledhu de mare cun su corgiolu a tubbighedhu de matéria carcària / serritos = serros, fórtighes minores, scerritus: min. serritedhos Sinonimi e contrari ferritu 2 Cognomi e Proverbi smb: Serrittu Terminologia scientifica crp, hydroides uncinata, serpula vermicularis, protula tubularia, spirorbis pagenstecheri Etimo srd. Traduzioni Francese serpule Inglese serpula Spagnolo gusano tubicola serpentino Italiano sèrpula Tedesco Serpel.

sílicu , nm, agt: sírigu, síricu Definizione su grème o bobboi chi faet sa seda; nau de ccn. po su carenale, chi est làngiu, fine fine Sinonimi e contrari fermesílicu / finigosu, iltrízile Cognomi e Proverbi smb: Sirigu Terminologia scientifica crp, crp, bombyx mori Etimo ltn. siricus Traduzioni Francese ver à soie Inglese silkworm Spagnolo gusano de seda Italiano filugèllo Tedesco Seidenraupe.

sòlde , nm: sorde Definizione genia de bobboitedhu piticu (upm) longhitu chi faet prus che àteru in cosa guasta, pudrigada; a logos, su solde est sa brutesa / pònnere o betare sorde a sa cosa Sinonimi e contrari belme Frasi su sorde chi si lu mànighet! ◊ a sa cosa guasta si li ponet su sorde ◊ sa pira liera no zughet sorde Terminologia scientifica crp Etimo ltn. sordes Traduzioni Francese ver Inglese worm Spagnolo gusano Italiano vèrme Tedesco Wurm.

«« Cerca di nuovo