bèlme, bèlmene, bélmu , nm: bemme,
berme,
breme,
bremi,
brèmini,
ferme,
verme Definizione
genia de animaledhu, bobboi pitichedhu e longhitu chi faet mescamente in sa cosa guasta (ma deosi narant fintzes cudhos mannos chi podent fàere in bentre de su cristianu, oxyurus), e fintzes su chi ponet a su casu fatu, o su chi si papat sa lana; nau de gente, chi balet pagu; maladia puru; pistighíngiu mannu / min. bermighedhu, bremixedhu, bermizolu
Sinonimi e contrari
gherme,
lolloi,
merme,
solde,
tilingione
Modi di dire
csn:
b. manigadore, solitàriu = alisanzedhas; bremi pintus = gremedha; bremi de corru = badhinzu, idea maca; bremi berrinadori = broma, "teredo navalis"; erba de bremis = allupaguadhu, (Santolina chamaecyparissus); bremi de casu = sartasarta, giambaghe; pàrriri unu bremi de casu = zúghere sa cara chei sa tela
Frasi
no ca est ammachiandusí… si dh'est móviu su berm'e corru! ◊ est a dolore de mata ca zughet bermes ◊ s'olia ocannu est totu cun su berme ◊ sa musca ponit su bremi a sa petza, a su casu, a s'olia ◊ su pipiu portat is bremis
2.
po cantu lígia, isciu de balli cantu de unu brèmini
3.
sa timoria de no agatai trabballu po is fillus fiat su brèmini chi arronciuàt a babbu ◊ seis sempri ingurtendi pareis brèmini solitàriu!
Cognomi e Proverbi
prb:
a linna sana no dh'intrat brèmini
Terminologia scientifica
crp
Etimo
ltn.
verme(m)
Traduzioni
Francese
ver
Inglese
worm
Spagnolo
gusano
Italiano
vèrme
Tedesco
Wurm,
Schurke.
fermesílicu , nm: fermisílicu Definizione
su greme chi faet sa seda
Sinonimi e contrari
sílicu
Terminologia scientifica
crp, bombyx mori
Traduzioni
Francese
ver à soie
Inglese
silkworm
Spagnolo
gusano de seda
Italiano
baco da séta
Tedesco
Seidenraupe,
Seidenwurm.
mèrme , nm Definizione
greme, bobboitedhu chi faet in terra e pruschetotu in cosa pudrigada o fintzes in sa linna; idea iscimpra, loca
Sinonimi e contrari
belme*,
ferme,
lolloi,
tilingione
/
carignàtula,
tzerrone,
zànnaru
Frasi
su sirvone bórtulat sa terra chircanne tzurruncrones, àteros mermes o pastura ◊ est una tumba de carúmenes da'ue essint rios de brutesa e mermes ischivitzosos ◊ nudu che merme
2.
bocatichelos cussos mermedhos dae conca!
Terminologia scientifica
crp
Traduzioni
Francese
ver,
ver (rongeur)
Inglese
worm (wood)
Spagnolo
gusano
Italiano
vèrme,
tarlo
Tedesco
Wurm,
Holzwurm.
serrítu , nm Definizione
genia de animaledhu de mare cun su corgiolu a tubbighedhu de matéria carcària / serritos = serros, fórtighes minores, scerritus: min. serritedhos
Sinonimi e contrari
ferritu 2
Cognomi e Proverbi
smb:
Serrittu
Terminologia scientifica
crp, hydroides uncinata, serpula vermicularis, protula tubularia, spirorbis pagenstecheri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
serpule
Inglese
serpula
Spagnolo
gusano tubicola serpentino
Italiano
sèrpula
Tedesco
Serpel.
sílicu , nm, agt: sírigu,
síricu Definizione
su grème o bobboi chi faet sa seda; nau de ccn. po su carenale, chi est làngiu, fine fine
Sinonimi e contrari
fermesílicu
/
finigosu,
iltrízile
Cognomi e Proverbi
smb:
Sirigu
Terminologia scientifica
crp, crp, bombyx mori
Etimo
ltn.
siricus
Traduzioni
Francese
ver à soie
Inglese
silkworm
Spagnolo
gusano de seda
Italiano
filugèllo
Tedesco
Seidenraupe.
sòlde , nm: sorde Definizione
genia de bobboitedhu piticu (upm) longhitu chi faet prus che àteru in cosa guasta, pudrigada; a logos, su solde est sa brutesa / pònnere o betare sorde a sa cosa
Sinonimi e contrari
belme
Frasi
su sorde chi si lu mànighet! ◊ a sa cosa guasta si li ponet su sorde ◊ sa pira liera no zughet sorde
Terminologia scientifica
crp
Etimo
ltn.
sordes
Traduzioni
Francese
ver
Inglese
worm
Spagnolo
gusano
Italiano
vèrme
Tedesco
Wurm.