acótu , nm: acotzu, cotzu Definizione orrugu de cosa chi si ponet (prus che àteru asuta) po mantènnere firmu unu trastu (es. is carradas); fintzes css. logu inue si apartare o aprigare sa gente, fatu a sa bona (alabinna, barrachedha, pinnetu o àteru); nau in cobertantza, agiudu, ispinta de gente chi podet po fàere bínchere a ccn. chentza méritu unu cuncursu o una prova, a praxere Sinonimi e contrari cota 1, afiagnu, apógiu, incotzada / ingotu / acóstiu, corcadorju Frasi trista sa mata chi bolit acotzu! 2. in cussu cuzone che faghimus s'acotu a nois ca bi daet bàrigu su bentu 3. at bintu su cuncursu cun is acotzus e no ca fut prus àbbili de is àterus Cognomi e Proverbi smb: Accotzu Etimo srd. Traduzioni Francese soutien Inglese support Spagnolo sostén, soporte Italiano sostégno Tedesco Stütze.

ànta , nf Definizione frucàgiu chi si ponet prantau, cambu mannu de linna cun is cambos prus piticos segaos de dhue pòdere apicare cosa; donniunu de is bàtoro puntales mannos prantaos de su telàrgiu; calesiògiat cosa chi ndhe podet aguantare un'àtera o chi dhi giaet fortza, agiudu; sumana de tempus, oru, parte Sinonimi e contrari antigoni, dule, furcarju, fústiga, iltatu, istante 1, preustinu / àntala, arrambu Modi di dire csn: a. de furru = sos antariles de sa buca de su furru; a s'a. de… (logu) = faci a…, a sa bandha de…; a. de àcua, de landiredhu, de nia = bírridu (e fintzas dellúbbiu) de abba, nue de ràndhine, de froca; a. de binza = sa cresura, su primu órdine de bide de sa binza; a. de bentone = sas coedhas de su bentone, is bullas; fàghere a. a unu, istare a s'a. de unu = fàghere àntala, fàghere s'ala a unu, fai is partesas a unu; àere unu in a., in s'a. = tènnere a calicunu a pavore; èssere a. de birbantes, de malefatores = chie los azuat Frasi prego chi torrent lieras sas antas chi apo connotu candho so naschidu: ma no torrant piús cudhas piantas chi su continentale at distruidu! (A.Casula)◊ eo creschei in mesu a milli antas de ílighes ◊ si sunt zirendhe a donzi anta ◊ si circant is antas in modu chi sa barraca siat bèni téssia de antas po dhi ponni su crabetoxu 2. a lu mantènnere bi cheret anta forte ◊ si sa fortza de sa natura est tanta, est delitu no dàreli assisténtzia, ma est dannu a li dare tota s'anta (P.Casu)◊ su síndhigu che at tiradu sos cossizeris totu a s'anta sua 3. s'anta de mesu, s'anta de foras de sa cortina de s'olia ◊ si at fatu un'acucadolzu in s'anta de su muru ◊ a sa posta, in anta de caminu, at isparadu a unu chi fit colendhe ◊ mancu in antas de rios bi at birdura ◊ po si cojai aspetaus chi nci passit cust'anta mala ◊ a s'anta de su campu de Otieri bi at terras bonas 4. circant de si cuai po fai passai s'anta de s'àcua ◊ fiant abetendu a passai s'anta de sa guerra 5. tocat a dh'indovinai s'antedha Etimo ltn. anta(e) Traduzioni Francese soutien Inglese support Spagnolo sostén, soporte Italiano sostégno Tedesco Stütze.

«« Cerca di nuovo