Definizione Definizione
Sinonimi e contrari Sinonimi e contrari
Modi di dire Modi di dire
Frasi Frasi
Cognomi e Proverbi Cognomi e Proverbi
Terminologia scientifica Terminologia scientifica
Etimo Etimo
Traduzioni Traduzioni
étnicos:
cadhuresu | cdh. |
corsicanu | crsn. |
catalanu | ctl. |
catalanu aragonesu | ctl.a |
tedescu | deut. |
inglesu | engl. |
ispagnolu | esp. |
francesu | frn. |
grecu | grc. |
grecu bizantinu | grcb. |
germànicu | grm. |
italianu | itl. |
italianu lígure | itl.l |
italianu lombardu | itl.lm |
italianu napolitanu | itl.n |
italianu piemontesu | itl.p |
italianu sicilianu | itl.s |
latinu | ltn. |
latinu eclesiàsticu | ltne. |
latinu medievale | ltnm. |
malesu, de Malacca | mls. |
púnicu | pnc. |
àrabbu | rbb. |
àrabbu magrebbinu | rbb.m |
sardu | srd. |
sardu antigu | srdn. |
tabbarchinu | tbr. |
tataresu | ttrs. |
generales:
agetivu | agt. |
animales de allevam. | anall. |
animales arestes | anar. |
animales de abba | anb. |
animales raros | anra. |
ainas | ans. |
antigu, antigamente | ant. |
artículu | art. |
astronomia | astr. |
antunnas/codrolinu | atn. |
ausiliàri | aus. |
avérbiu | avb. |
baroniesu | bar. |
Bíbbia | Bb. |
bidha | bdh. |
bufóngiu | bfg. |
boghe de animale | bga. |
benidore | bnd. |
bíngia | bng. |
bestimenta | bst. |
boghe de verbu | bvrb. |
campidanesu | camp. |
calecunu/a | ccn. |
calecuna cosa | ccs. |
cunfronta | cfr. |
chímicu | chm. |
colores | clr. |
cumplementu | cmpl. |
erbas de cundhire | cndh. |
congiuntzione | cng. |
congiuntivu | cong. |
Cuncíliu Plenàriu Srd | CPS |
Canzoni pop. di Sard. | Cps |
cantones populares srd. | cps. |
partes de sa carena | crn. |
cerpiu/bobboi | crp. |
animale croxiu | crx. |
comente si narat | csn. |
calesisiat | css. |
costúmenes | cst. |
contràriu | ctr. |
cunditzionale | cund. |
domo | dmo. |
druches | drc. |
Èsodu | Es. |
Evangélios | Ev. |
fémina | f. |
fantasia (cosas de f.) | fnt. |
frores | frs. |
àrbures de frutuàriu | frt. |
físicu, pertocat sa física | fs. |
Génesi | Gén. |
gerúndiu | ger. |
giogos | ggs. |
imperfetu | imp. |
imperativu | impr. |
indicativu | ind. |
infiniu | inf. |
intransitivu | intrs. |
incurtzadura | intz. |
iscritu | iscr. |
it’est? | its. |
linnas de òpera | lno. |
logudoresu | log. |
laores | lrs. |
mascu | m. |
megabbàiti | Mb. |
móbbile, mobbília | mbl. |
medidas | mds. |
miriagramma | mgr. |
minore/diminutivu | min. |
maladias | mld. |
mànigos | mng. |
massaria | mssr. |
matas/tupas | mt. |
matemàtica | mtc. |
metallos | mtl. |
matas mannas | mtm. |
matas raras | mtr. |
númene fémina | nf. |
númene, nm. mascu | nm. |
númene iscientíficu | nms. |
nara!/pronúncia | nr. |
su naturale | ntl. |
interrogatigu | ntrr. |
Números (Bb.) | Núm. |
nuoresu | nuor. |
òperas antigas | opan. |
persona (grammàtica) | p. |
plurale | pl. |
pane | pne. |
poéticu | poét. |
prus che passau | ppas. |
particípiu passau | pps. |
provérbiu | prb. |
prendhas | prd. |
preide, crésia | prdc. |
prepositzione | prep. |
presente | pres. |
professiones | prf. |
pronúmene | prn. |
pronominale | prnl. |
propositzione | prop. |
pische, pisca | psc. |
piscadore | pscd. |
pastoria | pstr. |
parentella | ptl. |
pigiones | pzn. |
erbas arestes | rba. |
erbas de cura | rbc. |
erbas linnosas | rbl. |
parte de erba, de àrbure | rbr. |
erbrúgios | rbz. |
erbrúgios coltivaos | rbzc. |
riflessivu | rfl. |
armas | rms. |
minutu segundhu | s. |
sabores | sbr. |
is abes | sbs. |
sa die | sdi. |
singulare | sing. |
sonajolos | sjl. |
su logu | slg. |
sambenaos | smb. |
sonalla/sonàgia | snl. |
usàntzias | sntz. |
sessuale | ssl. |
istrégiu | stz. |
tempus cronológicu | tpc. |
tempus metereológicu | tpm. |
transitivu | trns. |
trasportos | trps. |
tessíngiu | ts. |
unu po medas | upm. |
variante/variantes | var. |
verbu | vrb. |
verbale | vrbl. |
genias fe carena | zcrn. |
| |
| |
A./c. S’istedhu * in d-una variante o sinónimu inditat in cale de custos est posta s’etimologia; in s’etimologia narat chi cussa est s’etm. suposta.
butòne , nm: butoni,
vutone Definizione
in is bestimentos, genia de cosa tundha e ladita cun istampighedhos po dha pòdere cosire a s'orrobba e fata po intrare in d-unu trau a manera de poderare impare duas partes de su matessi bestimentu (in sa bragheta, in petorras, in brúcios); su pl. fintzes prendhas de oro o de prata de apicare in petorras o, a filera, de is cuidos a is brúcios in su costúmene (prus che àteru de sa fémina) po bellesa; genia de puntighedha inue bogant is matas, fintzes de su frore; donniuna de is duas gràndhulas sessuales de s'animale mascu chi bogant su sèmene, o céllula sessuale mascu chi unindhosi a una céllula sessuale fémina ingendrat e ingènerat su fedu nou
Sinonimi e contrari
gutone
/
bótzicu,
cuntzúpula,
portzedhu,
tràmula
/
calloni
Modi di dire
csn:
pònnere unu b. = cosiri unu butoni; intrare su b. in su traucu = abbutonare; segàrendhe sos butones = crastare; b. sicu = mortu, chi no fait prus sèmini; b. de arrosa = portzedhu
Frasi
a sa tzacheta li cheret carchi butone
2.
a sa fémina l'at donada: li at comporadu sos butones de oro
3.
s'àrbure at bogadu unu butonedhu ruju chei su fogu ◊ su butonedhu de s'àrbure zughet sas fozighedhas aupadas ◊ un'arrosa in butoni sa chi oberit po martzu…◊ s'olia bogat is butonis po fai su frori
4.
a papai dh'at fatu unu pratu de butonis de procedhu
Terminologia scientifica
prd, crn, rbr
Traduzioni
Francese
bouton,
testicule
Inglese
button,
bud,
testicle
Spagnolo
botón,
testículo
Italiano
bottóne,
gèmma,
testìcolo
Tedesco
Knopf,
Edelstein,
Knospe,
Hoden,
Testikel.
callòni , nm: cogione,
coglione,
coglioni,
colgioni,
colloni,
coxone,
cozone Definizione
in sa carena de su mascu, genia de gràndhula (duas) chi faet su sèmene o céllula sessuale mascu; nau in cobertantza, unu chi si lassat pigare in giru, chi si lassat ingannare
Sinonimi e contrari
butone
/
minchione
Modi di dire
csn:
sa cozone = sa minca, puzona; cozoni amprosu = macrorchidia; is collonis, sos cozones de s'abrutzu = sas raighinas de su prammutu, russas azummai che patata; segai is callonis a ccn. = dare istrobbu, impitzare a ccn.
Terminologia scientifica
crn, ssl
Etimo
ltn.
coleone
Traduzioni
Francese
testicule,
couillon
Inglese
testicle,
burk
Spagnolo
testículo,
cojón
Italiano
testìcolo,
coglióne
Tedesco
Hoden.