argentínu , agt Definitzione
de argentu, de prata
Tradutziones
Frantzesu
en argent
Ingresu
silvery
Ispagnolu
de plata
Italianu
argentino
Tedescu
silbern.
dinài , nm: dinare,
dinari Definitzione
(upm) misura virtuale de su valore reale de unu bene o merce, valore de iscàmbiu cun cosa, trebballu o fintzes cun àteru dinare etotu (es. de un'àteru istadu)/ min. dinaredhu, dinanedhu: podet èssere pagu o, segundhu comente si narat, meda puru
Sinònimos e contràrios
moneda,
sodhu
Maneras de nàrrere
csn:
d. in minudos, dinai iscapu = minore, de prus pagu valore coment'e cantidade; d. in billetes = in pabilu, maduru; bogai, bogare d. = pònnere dinari, leare d. de carchi logu pro lu dare o ispèndhere; fàghere d. = guadangiai; andhare che a su dinari = de una manu a s'àtera chentza ischire mancu de chie e ne inue; èssere a su dinari = pentzai isceti a fai dinai, tènniri su dinai coment'e iscopu de totu; èssere a dinare contau = portai su tanti giustu giustu chi serbit po ccn. cosa (fintzas po volontadi de chini no donat ampra manu); comporai una cosa d. a manu = pagare deretu, zúghere su dinari comporendhe; comporare unu tantu de dinari in cosa = comporare cosa cun cussu dinari; bàlere ses dinaris (fintzas "serdinaris")= nudha, o azummai; zúghere o tènnere d. chei sa paza = meda; cúrrere su dinari che a s'arga, a unu = tènniri o guadangiai dinai meda; su dinari curret, no curret = bi ndhe at meda, si ndhe buscat, si ndhe balanzat e si ndhe ispendhet, o totu su contràriu; dinari bene ispesu = ispesu cun lúcuru, cun profetu, in cosas de bonu; pònnere a cúrrere su dinari = ispèndhere; dinari malu = dinai chi no balit; èssere fartzu che d. malu = falsu própiu, fingiu, inganneri; pònnere d. in banca = aorrai, allogai, ammuntonai dinai intreghendidhu a una banca; d. de manígiu = su chi s'ispendhet die cun die, pro sos bisonzos prus comunos
Frases
su dinari est fatu pro ispèndhere ◊ su dinai bollit trabballau! ◊ como est totu a fortza de dinari ◊ sa zente como est totu a su dinari! ◊ amant solu unu deus: su dinari ◊ pro sos bator dinaris bendhent ànimas, grados e cusséntzias (Limbudu)◊ in tempus de guerra cussa genti at fatu bonu dinai ◊ su dinai nci essit coitendi
2.
cun cussu dinaredhu carchi cosa mi còmporo! ◊ dinaredhu chi frussat, cussu: lampu!…◊ dinaixedhu tenit, cussu!…
3.
cussu pinzos de apentu no lu pagat dinari! ◊ custa cosa no balet ses dinaris ◊ zughet su dinari che a sa paza ◊ ti curret su dinari che a s'alga ◊ ancu andhet chei su dinari! ◊ boga dinari si cheres cosa! ◊ cheret bogadu dinari de sa banca, ca no che ndhe tenimus ◊ unu tziu mi at datu dinari a bi lu comporare in binu ◊ a pigai dinai immoi andaus cun sa carta a su bàncomat
Sambenados e Provèrbios
prb:
ómine fatu cun dinari no balet nudha ◊ sentza de dinai no si cantat missa ◊ chie at dinari pàstinat binza in sa codina
Ètimu
grc.
denàri(on)
Tradutziones
Frantzesu
argent (monnaie)
Ingresu
money
Ispagnolu
dinero
Italianu
danaro
Tedescu
Geld.
plàta , nf: prata 1 Definitzione
genia de metallu craru, elementu chímicu de símbulu Ag, númeru atómicu 47, pesu atómicu 107,88: dh'impreant meda po fàere istrégiu de lussu e prendhas (a/c. no tenet pl.: si narat totu sa prata)
Sinònimos e contràrios
aglientu
Frases
at arrimadu sa safata de prata ◊ tue fis un'istella brillante e bella che prata
Terminologia iscientìfica
mtl
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
argent
Ingresu
silver
Ispagnolu
plata
Italianu
argènto
Tedescu
Silber.