burínu , nm Definitzione
aina a punta de atzàrgiu po trebballare cosas de metallu (oro, prata e àteru) a marchedhadura, po dhi fàere figuras; dhue at logu chi est fita de pane grussu longu
Terminologia iscientìfica
ans
Ètimu
itl.
burino
Tradutziones
Frantzesu
burin,
ciselet
Ingresu
chisel
Ispagnolu
cincel
Italianu
bulino,
cesèllo
Tedescu
Grabstichel.
iscrafédhu , nm: scarfedhu Definitzione
genia de aina longhita, cun sa punta ladita o ischeada a tundhu o de àtera manera, cun sa màniga fata de dha pòdere acropare, impreau prus che àteru po istuvonare o trebballare linna: si est totu de metallu no portat màniga (e s'impreat po trebballare pedra a ispistoradura o astuladura)
Sinònimos e contràrios
iscalpedhu
Terminologia iscientìfica
ans
Tradutziones
Frantzesu
ciseau,
burin
Ingresu
chisel
Ispagnolu
escoplo
Italianu
scalpèllo
Tedescu
Stechbeitel.
pinciòto , nm: puncioto,
punciotu,
puntzoto Definitzione
aina de ferru, punciuda (o cun s'atza cussu chi serbit po ispacare), po picare o isperrare pedra
Sinònimos e contràrios
agollinu,
puntarola,
iscrafedhu
Frases
puntzotos e limas sunt consumidos de su ruinzu
Terminologia iscientìfica
ans
Tradutziones
Frantzesu
ciseau,
burin,
trépan
Ingresu
chisel
Ispagnolu
cincel
Italianu
scalpèllo
Tedescu
Meißel.
puntíglia 1 , nf Definitzione
genia de punta de atzàrgiu po fàere coment'e puntos in àteru metallu, a singiale o fintzes po cumenciare un'istampu a tràpanu
Sinònimos e contràrios
puntu 3
Terminologia iscientìfica
ans
Tradutziones
Frantzesu
burin
Ingresu
burin
Ispagnolu
buril
Italianu
bulino
Tedescu
Stichel.