gerúndiu , nm Definitzione
(incurtzau a ger. in su DitzLcs.), unu de is modos de su vrb., cun desinéntzia in -endi, -endu, -endhe, -andhe, andho po is verbos de sa primu coniugatzione (fuedhendi, andendu, cantendhe, contandhe, torrandho, pensandu; a logos fintzes -àndhero, -àndhoro), in -endi, -endhe, -endho, -indhe po is verbos de sa segundha coniugatzione (ligendi, credendhe, ponendho, punghindhe, narendu), in -endi, -endu, -indhe, -indho po is verbos de sa tertza coniugatzione (finendi, frorindhe, cosindho); est manigiau meda cun s'ind. pres. de èssere (antzis, est sa manera normale in limba sarda) po inditare un'atzione in su fàere o in su durare (siat in tempus presente – pruschetotu –, siat in tempus passau o benidore): seo andhandho, so nendhe, seu fendi custu, seo abbaidandho, so pessandhe, seu timendi, est proindhe, est fiorindhe, si ndh'est ridendhe, funt totus trebballandho, so in bidha pro sas férias ma so triballendhe in Zermània, ocannu passau sa cosa fut giai andendi mali, cras a cust'ora seu partendi; in is dimandhas benit innanti de s'ind. de èssere: andhandho ses?, timendi ses?, faghindhe sezis?; a bortas su ger. tenet unu valore de avb. de tempus, inditat su matessi tempus de duos fatos: l'ant mortu cantandhe (sendhe chi fit cantendhe), ghirendhe ghirendhe apo collidu ispàrau, sas berbeghes paschent andhendhe andhendhe, Teresa cantendi tenit boxi de grória, a compare l'apo abbojadu falendhe, su pitzinnu l'apo àpidu lezindhe, los amus bidos ghirendhe; a bortas tenet unu valore de avb. de manera (e si arrepitit, fintzes si no sèmpere): Triballamus pessendhe e faghindhe, faghet sa cosa currindhe currindhe, faghimus coghindhe e manighendhe, faghet bodhindhe e betendhe a s'isterzu, proite andhas currindhe?, bae coitendhe!; cun su ger. si podent pònnere totu a unu prn. de persona e avb. de logu naos apustis: ascurtendimí ses?, andhendhediche ses?, seu ascurtendidhu!, est andhendhesindhe, seo mannannodi custa cosa; a logos, tra su ger. e unu pron. enclíticu arresurtat una síllabba de comente podet arresurtare in s'imperativu cun paragógica: su ci est nandu no est pensandudedhu, est contandudedhi (che in preguntidedhu! impr.)
Tradutziones
Frantzesu
gérondif
Ingresu
gerund
Ispagnolu
gerundio
Italianu
gerùndio
Tedescu
Gerundium.
