alicàrja , nf: aligalza, aligarza, aricràlgia, aricrarja, arigarza, arigrarza, arrigàglia, ligalza Definitzione genia de erba de ortu chi faet un’arraighina grussa chi si papat, segundhu sa calidade curtza, tundhita, segundhu sa calidade longa, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda)/ aligarza saligheresa = fustinaga (Daucus carota sativus); a la tenes, tue, s'aligarza!… = ses tropu apedhiau! Sinònimos e contràrios arraiga, arraigàgia, arraíxini, arrovonellu, rabanella Frases aligarza pro aligarza menzus sa nostra chi no sa furistera! ◊ a sos àinos de sos pulíticos nostros lis piaghet de piús s'aligarza furistera: e it'allicu, s'insoro! Terminologia iscientìfica rbzc, Raphanus sativus Ètimu ltn. radicaria Tradutziones Frantzesu radis Ingresu radish Ispagnolu rábano Italianu ravanèllo Tedescu Gartenrettich.

ambrullànsa, ambrullànta, ambrullàtza , nf: ambuàcia, ambuatza, ambulartza, ambulatza, amburlassa, ammulartza, ammulatza Definitzione genia de erba bona po ebrúgiu Sinònimos e contràrios aburlanta, ambrutatza, ammuratza*, irimulata Frases no fait prus mancu a papai ambuàcia comenti festus una borta…◊ s'ambulartza si coghet e si papat crua puru ◊ si segaus duas ambuàcias e prandeus ◊ totus regolliant aschione, altzigusa, ammulartza, tzòcoro Terminologia iscientìfica rbz, Raphanus raphanistrum Tradutziones Frantzesu radis sauvage Ingresu wild radish Ispagnolu rabanillo Italianu ramolàccio selvàtico Tedescu Hederich.

ammuràtza , nf: armulatza, armurata, armuratza, amurata, mulatza Definitzione genia de erba chi faet a fògias ladas e bàscias (su chi si arregollet po ebrúgiu), unu pagu arrasposas, bona a papare crua e cota: tenet unu sabore chi assimbígiat unu pagu a su càule Sinònimos e contràrios aburlanta, ambrullansa, ambrutatza, ermulantza, irimulata / cdh. almuràcia Frases sont annatos a su cuile de su pastore chin s'iscusa de si fàchere unu pacu de ammuratza pilosa Terminologia iscientìfica rbz, Raphanus raphanistrum Ètimu ltn. armoracea Tradutziones Frantzesu radis, ravanelle Ingresu wild radish Ispagnolu rabanillo Italianu ramolàccio selvàtico, barbafòrte Tedescu Hederich.

arraíga , nf: arrega 1, arreiga, arriga 1, raiga Definitzione genia de erba de ortu chi faet un’arraighina grussa, longa calecunu prammu, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda); in cobertantza, sa natura de su mascu, o fintzes dificurtade de calecuna genia / prantaisí che arrega (nadu de ccn.)= istare ritzos, frimmos Sinònimos e contràrios alicarja, arraigàgia, arraíxini, arrovonellu, rabanella, raighinarza Frases no tenit pani e còmporat arreiga! 2. custa est un'arraiga deabberu! Sambenados e Provèrbios prb: dognunu abantat s'arreiga de s'ortu suu Terminologia iscientìfica rbzc, Raphanus sativus Ètimu ltn. radic(u)la Tradutziones Frantzesu radis Ingresu radish Ispagnolu rábano Italianu ravanèllo Tedescu Gartenrettich.

arraíxini , nm: arréxini, raighine Definitzione genia de erba de ortu chi faet un’arraighina grussa, segundhu sa calidade curtza, tundhita, segundhu longa, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda) Sinònimos e contràrios alicarja, arraiga*, arraigàgia, arrovonellu, rabanella, raighinarza Terminologia iscientìfica rbzc, Raphanus sativus Tradutziones Frantzesu radis Ingresu radish Ispagnolu rábano Italianu ravanèllo Tedescu Gartenrettich.

arrovonéllu , nm Definitzione genia de erba de ortu chi faet arraighina grussa, segundhu sa calidade curtza, tundhita, segundhu longa, totu orrúbia o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, unu pagu pitzigorosa (e a bortas fintzes meda) Sinònimos e contràrios alicarja, arraiga, arraigàgia, arraíxini, rabanella*, raighinarza Terminologia iscientìfica rbzc, Raphanus sativus Tradutziones Frantzesu radis Ingresu radish Ispagnolu rábano Italianu ravanèllo Tedescu Gartenrettich.

rabanèlla , nf, nm: arravanella, ravanella, ravanellu Definitzione un'erba de ortu chi faet su primu tretu de s'arraighina grussa, tundhita, ma segundhu sa calidade ingrussat totu s'arraighina, est totu orrúbia a fora o fintzes in parte orrúbia e in parte bianca, de sabore chi ispirtit a bortas fintzes meda Sinònimos e contràrios alicarja, arraiga, arraíxini, arrovonellu, raighinarza Terminologia iscientìfica rbzc, Raphanus sativus Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu radis Ingresu radish Ispagnolu rábano Italianu ravanèllo Tedescu Radieschen.

«« Torra a chircare