ispàtzula , nf: spàtzula Definitzione
genia de aina fata cun d-una tauledha totu a tzudhas, saina o àtera cosa deasi ma tètera, de passare in bestimentu po che dhi betare cos'e pilu, pruine o àteru chi portat apicigau, o (diferente) po frigare lúcidu a iscarpas
Sinònimos e contràrios
isprumadore 1
Frases
su cartzeraju fit alliscendhe sa tomaja cun un'ispàtzula
Ètimu
itl.
Tradutziones
Frantzesu
brosse
Ingresu
brush
Ispagnolu
cepillo
Italianu
spàzzola
Tedescu
Bürste.
isprumadòre 1 , nm: ispumadore,
spumadori Definitzione
genia de aina fata cun d-una tauledha totu a tzudhas, saina o àtera cosa deasi, tètera, de passare in bestimentu po che dhi betare cos'e pilu, pruine o àteru de malesa
Sinònimos e contràrios
ambrústia,
brossa 1,
brusca,
irbrossa 1,
ispàtzula
Frases
a gala mi at cumpostu sa berrita ispatzulada cun s'isprumadore
Terminologia iscientìfica
ans
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
brosse
Ingresu
brush
Ispagnolu
cepillo
Italianu
spàzzola
Tedescu
Bürste.
pignéllu , nm: pingellu,
pintzellu,
pinzellu Definitzione
aina fata cun tzudhas a matzu, a forma de tantas genias (tundhu, ladu o ciatu, grussu, fine) e mannària, cun d-una manighedha curtza o longhita de dhu pòdere pigare a frigare tinta (o sabone cussos de barba), pitichedhos e fines a bisura de pinna po pinturas e mannos po tínghere muros, mesanos po linna / pàrrere fatu a pinzellu (nadu de gente) = bellu meda, fatu bene, galanu
Frases
pigat unu pinzellu e cumentzat a ispruinai ◊ sos ojos imbrutare si solent a pinzellitu de niedhu e biaitu e de granatu sas laras ◊ cussa picioca portat sa buca parit fata a pinzellu! ◊ piga su pinzellu e cumentza a dh’insabonai sa faci! ◊ piga pingellu e cracina e bai a imbrachinai!
Tradutziones
Frantzesu
pinceau
Ingresu
brush
Ispagnolu
pincel
Italianu
pennèllo
Tedescu
Pinsel.
spumài 2, spumàri , vrb Definitzione
illimpiare cun s'ispumadore, ispatzulare
Sinònimos e contràrios
imbrustiare
Frases
apu spumau is pantalonis
Tradutziones
Frantzesu
brosser
Ingresu
to brush
Ispagnolu
cepillar
Italianu
spazzolare
Tedescu
bürsten.