ispònnere , vrb Definitzione pèrdere, passare o fàere pèrdere s'abbitúdine, su disígiu, s'idea de calecuna cosa, no ndhe fàere prus contu si no si ndhe tenet, fintzes solu cessare, tratènnere unu pagu; istare a dormire in domo angena / in poesia fintzas isponne; pps. ispostu Sinònimos e contràrios disabesare, disacostumai, ibbortare, scotiai, storrai / tasire / aposentae, ospedai | ctr. abbetuare, imbisciare Frases como mi che so ispostu e su binu no mi rechedit prus ◊ sa fémina a tota prima no ndhe cherfeit s'intesa, de ballare, ma Frantziscu no ndhe isponzeit s'idea ◊ no l'amus audidu, a fàghere cussa, ma mancu ispostu ndhe l'amus ◊ comintza a pagu a pagu a ti ndhe ispònnere, a m'ismentigare! ◊ tres o bàtoro bagadias li aiant torradu su "Chi nono" e isse fit pro ndhe ispònnere s'idea de si cojare ◊ a cudhu amante meu dau li apo su coro: no mi ndhe poto isponne ◊ sa cusséntzia sua non si che cheret ispònnere de sas richesas 2. a punta de mesudie ant ispostu de messare, ma a sero li sunt torrados a intrare ◊ no at ispostu ancora de chigulare! 3. isponzo in domo de su síndhigu 4. de cosas gai ne seo ispostu Ètimu ltn. exponere Tradutziones Frantzesu déshabituer, se résigner Ingresu to wean away, to accept Ispagnolu desacostumbrarse, resignarse, hospedar Italianu disassuefare, rassegnarsi Tedescu abgewöhnen, sich ergeben.

«« Torra a chircare