Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

cardalíscu , nm Definitzione su tretu de is primas costas de un'animale, in grughes Sinònimos e contràrios almu Terminologia iscientìfica crn Tradutziones Frantzesu garrot Ingresu withers Ispagnolu cruz Italianu garrése Tedescu Widerrist.

crúche , nf: crugi, cruxe, cruxi, gruche, ruche Definitzione orrugos de cosa (o fintzes solu síngias) postos unu a istúturu de s'àteru, nau mescamente de su truncu ue ant incravau a Cristos (che àteros cundennaos), passau a símbulu de martíriu, de salvamentu e de su cristianésimu; singiale de sa grughe, su chi si faet tocandhosi cun is puntas de is pódhighes de sa manu destra in crebedhos, petorras, in su codhu mancu e in su destru Maneras de nàrrere csn: in tempus o in s'ora de fai gruxi = in unu sinnu; pigai gruxis o crastus, cruxe o conca = seberare una de sas duas alas de sa moneda, ischitindhe; fai sa cruxi a manu manca = manera de si sinnare chi nachi tiat bardare de prus dae carchi male…: si narat candho unu no ndhe cheret intèndhere prus de una chistione Frases dognunu tirat sa gruxi sua ◊ sa cruxi si fait cun sa manu dereta 2. in tempus de fai gruxi, su meri ndi fiat calau 3. ellus no bollu a tui… lassa ca mi fatzu sa cruxi a manu manca! 4. nosu abarraus de atza: mai cruxis e mai crastus! Ètimu ltn. cruce(m) Tradutziones Frantzesu croix Ingresu cross Ispagnolu cruz Italianu cróce Tedescu Kreuz.

grúche , nf: cruche*, gruge, grughe, grugi, gruxe, gruxi, ruche Definitzione orrugos de cosa (mescamente linna, ma fintzes solu síngias iscritas) postos unu a istúturu cun s’àteru, unu tempus po dhue incravare is cundennaos a morte; singiale e símbulu de martirizu, de suferéntzia, de comente ant incravau a Cristos; s'àtera bandha de una muneda; foedhandho de matas, su tretu inue su truncu si frochidhat e ispartzit in duos o prus cambos mannos / min. gruxita Sinònimos e contràrios cdh. gruci | ctr. grastu Maneras de nàrrere csn: fai o faisí su signali de sa gruxi = sinnare o sinnàresi; in tempus de fai sa gruxi = in d-unu sinnu; pòniri a unu in gruxi = pònnerelu in dificurtade manna, fàgherelu istare sufrindhe; gruxis de bias o de camminus = gruches, rughes, forchidhaduras de caminu, tretu ue abbojant duos caminos, duas carrelas (o si cumpartit su caminu, sa carrela); fai gruxis = istare chentza manigare; fai a gruxis o crastus = ischitindhe, seberare una de sas duas alas de sa moneda; èssiri sentza gruxis e sentza crastus = chentza unu sodhu; nudu che gruche = iscufusu, nudu chei sa bia; a grughes e a crastos = a dortu e a rugadis; secare in gruche = (caminendhe) segare in curtzu, andhare a rugadura Frases zuchiat una gruche de brunzu apicata a una veta "tricolore" ◊ at zurau a manos a gruge 2. su picu est istau sa gruche in sa vida de su tribbagliante ◊ tristos, iscurtzos e nudos che gruche, chene chenare si ndhe sunt corcaos Tradutziones Frantzesu croix Ingresu cross Ispagnolu cruz Italianu cróce Tedescu Kreuz.

rúche , nf: cruche*, gruxi, ruge, rughe, rugi, ruxe, ruxi Definitzione orrugos de cosa (o fintzes solu síngias) postos unu a istúturu de s'àteru; singiale e símbulu de marturizu, de suferéntzia, de comente ant incravau a Cristos (e incravaiant cundennaos a morte); in is animales mannos a bàtoro peis, su tretu de s'ischina comente cumènciat su tzugu (a paris de is cambas de ananti); una de is duas afaciadas de sa moneda de metallu, ue sa moneda sarda portat agiummai sèmpere una grughe (s'àtera parte est crastos: is duos foedhos si narant ischitindho)/ min. rughítula, rugita Maneras de nàrrere csn: fàgheresi sa r. = sinnàresi; sa ruch'e crocas = frustale o crogale; sa r. de sa cossa = su tretu inue sas cossas si aunint apare faghindhe un'arcu; sa ruxe de lummos = sos ossos de su lumbu, sas crocas; sa rughe de Salomone = itl. stélla di mare (asterias rubens); in d-unu fagher de rughe, in facher d'una ruche = in tempus de unu sinnu; èssere a rughe = a intzegu, a istrobbu; rughes de caminu, de carrela, de istradone = forchidhaduras de caminu, de carrela, ue duos caminos o duas carrelas s'abbojant apare; mih, sa rughe! = zuramentu chi si faghet ponindhe sos primos duos pódhighes de una manu a rughinu, o fintzas, ma a rughinu e a gantzu, ambos pódhighes de inditare; fàghere una cosa o corpare a rughes e a crastos = fai a brétiu, a coredhu, scudi aundi ferit ferit, a dónnia parti; sere a o cun sas ancas a rughe = a sa pastorina, in terra Frases últimu sentimentu de su mundhu est su signale de sa santa Rughe (S.Casu)◊ a Cristos l'ant incravadu a sa rughe ◊ chi bois sighiri a mei, citu ti depis carriai sa ruxi cun is doloris ◊ si faint sa rugi e cumènciant a nai s'orassioni 2. za li costat a peleare cussu malàidu, a rughe tota sa vida lu tenet! ◊ aite bi ses in cue, a rughe?! ◊ za si l'at abbratzada sa rughe, a si cojare cun cussa fainera mandronatza! ◊ e cantos rebeldes apo bidu fichindhe rughe in domo anzena!… 3. a rughes e a crastos colpat forte pro che ispèrdere impresse su giudeu! (A.Dettori)◊ at finidu sa faina in d-unu fàghere de rughe 4. ti ses befadu de a mie, ma l'as a prànghere: bih, sas deche ruches! ◊ mih sa rughe: no li dao mancu unu sodhu! 5. ischitimus a bídere chie comintzat: ite ti leas, rughe o crastos? Tradutziones Frantzesu croix Ingresu cross Ispagnolu cruz Italianu cróce Tedescu Kreuz.

rúghes , nf pl Definitzione tretu in s’ischina de un'animale mannu, in s’oru de sa punta de is palas, ue cumènciat su tzugu, coment’e una síngia de pilu diferente chi, andhandho de una pala a s'àtera, faet a grughe cun su filu de s'ischina Sinònimos e contràrios almu Terminologia iscientìfica crn Tradutziones Frantzesu garrot Ingresu withers Ispagnolu cruz Italianu garrése Tedescu Widerrist.