abbudhonàre , vrb Definition
nau pruschetotu de su chelu chi si ammontat de nues e de sa cara de unu chi perdet su bonumore; papare tropu
Synonyms e antonyms
annuai 1,
incuculare
/
abbudhai,
satzai
Etymon
srd.
Translations
French
obscurcir,
assombrir
English
to darken
Spanish
obscurecer
Italian
rabbuiare,
rannuvolarsi
German
bewölken,
sich verfinstern.
annebidàe, annebidài , vrb: annepidare,
nebidai Definition
guastare sa cosa a népide; pònnere o calare népide o cosa coment'e népide chi impedit de bíere, de cumprèndhere
Synonyms e antonyms
anneulare,
boerare
2.
dhi at annebidau is ogus, is pentzamentus ◊ custu pruinedhu annapat e annébidat totu ◊ de mentes annepidadas in su cilleri ndhe dhue at medas ◊ sa bia si annebidàt de pruini
Etymon
srd.
Translations
French
embrumer,
brouiller,
assombrir
English
to fog,
to dim,
to darken
Spanish
nublar,
aneblar,
ofuscar
Italian
annebbiare,
offuscare
German
umnebeln,
verdunkeln.
annuài 1 , vrb: annuare,
nuare Definition
carragiare de nues (deunudotu o in parte a tretos), su si pesare nues in s'aera (vrb. aus. èssere o fintzes àere); in cobertantza, essire tristu / annuaisí a logus a logus = annuare a nues lascas, itl. ragnare
Synonyms e antonyms
abbudhonare,
annuidai,
cuculare,
incuculare,
incumbuxae
| ctr.
isclarire,
ispalaciae
Sentences
s'aera si est annuendhe, paret in chirca de pròere ◊ si s'annuat cuguzat su sole e faghet fritu ◊ oe no bi at annuadu
Scientific Terminology
tpm
Etymon
srd.
Translations
French
obscurcir,
assombrir
English
to get cloud
Spanish
nublar
Italian
annuvolare,
rannuvolarsi
German
sich bewölken.
grisài , vrb: aggrisare,
crisare,
grisare 1 Definition
nau mescamente de su Sole e de sa Luna, cambiare colore, fàere iscuru, giare prus paga lughe candho Terra e Luna che arresurtant unu ananti de s’àteru e si faent umbra; iscumpàrrere, coment'e cuandhosi, essire de sa vista, fintzes serrare is ogos; assicare, aumbràresi, salargiare; nau de animale fémina, sentire de angiare
Synonyms e antonyms
incrisare,
irgrisire
/
aclisare
Sentences
candho l'ant a cantare "A porta ínferu" paris si ant a grisare sole e luna prontu abberindhe sa porta Lucíferu! ◊ si est grisada sa luna e no apu pótziu isparai a sirboni, a s'orbetu
2.
oh tempus, fis tandho e ses como chena acamu, debbadas ti apo pessighidu, ma tue, lascinosu che colora, ti ses grisadu! (F.Murtinu)◊ su fumu grisat su colore asulu de s'aera ◊ sos ojos as grisadu e as lassadu trummentos in sos coros ◊ grisau ti fiast, chi no ti apu biu prus?
3.
is brebeis si funt grisadas comenti ant biu a margiani ◊ una note sos anzones in s'annile si sunt grisaos e su pastore at pessau chi fit mariane
Surnames and Proverbs
prb:
onzi cadhu lantadu a sa sedha si grisat
Etymon
itl.
eclissare
Translations
French
assombrir,
éclipser
English
moon darkening
Spanish
obscurecerse el sol o la luna,
obscurecer
Italian
mutare,
oscurarsi
German
sich verfinstern.
infuscài, infuscàre , vrb Definition
essire iscuriosu, nau de su tempus e de s'ària chi si ammontat de nues; nau de gente, intristare, fàere cara trista, pentzamentosa
Synonyms e antonyms
afuscai,
annapai,
imbelare,
impannare,
inchelare,
intelai
Etymon
srd.
Translations
French
s'obscurcir,
assombrir
English
to darken,
to become gloomy
Spanish
ensombrecer
Italian
incupirsi,
infoscare
German
sich verfinstern,
verdunkeln.