Abbreviations Legenda | Symbols Legend

afrachilàu , pps, agt Definition de afrachilai; nau de erbas e laores, chi funt coment’e passaos a fraca, guastos de sa népide o de su tropu sole; nau de cosa cota, chi dhi at tocau fràmula, chi est unu pagu abbruxada Synonyms e antonyms abboau, allampiau Translations French brûlé English sunburnt, dry Spanish quemado, abrasado Italian adusto, riarso German ausgetrocknet.

brusiàdu , pps, agt, nm: brusiau Definition de brusiare; chi est passau a fogu, fatu a crabone; nau de logu, chi dhu'est passau su fogu Synonyms e antonyms abbruxau, afracau, aframadu, usciadu 2. so lendhe fragu brusiadu 3. su brusiadu no lu mànighes ca faghet male! ◊ sa robba est paschindhe in su brusiadu Translations French brûlé English burnt Spanish quemado Italian bruciato, arso German verbrannt.

iscàdha , nf, nm: iscadhu, scadhu Definition su ischedhare, s'abba chi si ponet a ischedhare su pane, s'ischedhadura; genia de imparu po àere provau unu male, unu dannu Synonyms e antonyms iscadhada, iscadhura, iscalmentu, ischedhadura Idioms csn: fàghere in i. = ischedhare; pane de iscadha = pane ischedhadu; linna de i. = linnighedha fine pro ischedhare Sentences si cheres unu tzichi, ndh'apo fatu in iscadha 2. ischis pro cale iscadhu ponent sa bríglia a su cadhu! ◊ cun sos iscadhos chi apo tentu so cuntentu su matessi ◊ prite no andhas a istudiare? iscadhu ti ant fatu, cantecante! ◊ no lu torrat a fàghere ca n'at leadu iscadhu Etymon srd. Translations French brûlé English price, scalding Spanish agua para dar brillo al pan, pena Italian scòtto German Zeche.

pizassàdu , agt Definition chi est asciutu meda, àrridu, che passau a fogu Synonyms e antonyms sicorrau Sentences sa terra est sica, pizassada de su sole (A.M.Pinna) Etymon srd. Translations French brûlé English parched Spanish abrasado, quemado Italian riarso German ausgetrocknet.

téntu , pps, agt Definition de tènnere (fintzes de àere) Synonyms e antonyms ténnidu / àpidu / acapiau, presu / abbruxau / contivizadu / arréschiu | ctr. iscapu Idioms csn: t. a bula = chi portat sa boxi iscannia ca at pigau frius; t. a fune, a cadena = acapiau, aguantau a funi, a cadena; (andhare) a manu tenta = a manu pigada, s'unu cun sa manu aferrada a sa manu de s'àteru; fogu tentu = allutu, tenendi, fogu fuiu; dhu'èssere sa cosa a tenta = a meda Sentences sa tzerimónia de premiassione si est tenta s'àtera die ◊ de màchina gai deo no ndhe apo mai tentu ◊ Fulana at tentu fiza fémina ◊ apu fatu unu pensu, ca nanca mi fui cojada e apu tentu unu pipiu ◊ l'ant intzugliatu de non àere tentu fide a sa paràula data 2. beniat a bidha cun d-un'ebba castanza bene tenta 3. li so curtu ifatu ma no l'apo tentu 4. sa bidha si fit alluta: ómines e animales aiant tentu che ascras de canna 5. su tzilleraju fit tentu a sonnu canno non bi aiat ispatzu (A.Pau)◊ sichiat a tussire, sudoratu a mortógliu chin s'àlinu tentu in gangas ◊ fit bete cane fonnesu tentu a una catena ◊ ocanno dhue fut sa castagna a tenta!◊ ti lassu tres funis po dhu portai presoneri tentu! Surnames and Proverbs prb: mellus su tentu de su bentu Translations French eu, possédé, capturé, brûlé, pris English had, owned, catched, burnt, taken root Spanish tenido, tenido, capturado, quemado, arraigado Italian avuto, posseduto, catturato, arso, combusto, attecchito German gehabt, innegehabt, gefangen, verbrannt, eingewurzelt.

usciàdu , pps, agt, nm: uscrau Definition de usciare; chi est auscau, unu pagu abbruxau (es. linna); logu de sartu inue est passau su fogu, mescamente sa linna abbruxada chi abbarrat apustis passau su fogu; logu campu de ue ndhe ant bogau is matas artas e dhue at abbarrau matedu piticu, bàsciu Synonyms e antonyms abbruschiau, afracau, brusiadu / fronza Sentences su malevadadu zughiat tota sa carena uscrada, de sa maladia chi teniat 2. essiat a monte e torràt càrrigu de uscrau 3. su bentu iscàvulat su cinus de s'uscrau a s'erriu ◊ is montis fiant niedhus, passaus a fogu, e in cussu uscrau no dhoi fiat unu frori ◊ is angionis beniant istitaus in s’uscrau, acantu s’ebra fuat límpia e sana Translations French brûlé légèrement English scorched Spanish chamuscado, socarrado Italian abbruciacchiato German leicht angebrannt.

«« Search again