frunchizólu , nm Definition
min. de fruncu 1: logu, terrenu in artu, chi faet a montigu
Synonyms e antonyms
cúcuru,
monticru,
sedha
Sentences
su pastore est supra de su frunchizolu pasculandhe s'ama
Etymon
srd.
Translations
French
colline
English
hill
Spanish
colina (f)
Italian
collina
German
Hügel.
mògora, mògoro, mògoru, mògula, mòguru , nf, nm Definition
nau de logu, una sedha bàscia, genia de montigu (est fintzes númene de bidha); fintzes muntone de pedra de muros orrutos
Synonyms e antonyms
cúcuru,
monticru,
sedha
Sentences
tot'in d-una m'isbéliant is nuis istringendi sa luxi in su mògoru pintau (M.G.Dessí)◊ apalas de is mogoredhus apu a poderai su soli…◊ cussu logu est totu a mògurus a mògurus
2.
sa crésia orruta fut torrada a unu mògoro de pedra dea séculos (Deidda-Saderi)
Surnames and Proverbs
smb:
Mogoro
Scientific Terminology
slg
Etymon
srdn.
Translations
French
colline
English
low hill
Spanish
collado
Italian
collina bassa
German
kleiner Hügel.
montícru , nm: montígiu,
montigu,
montiju,
montiscru,
montixu,
montricu,
montrigu,
muntiju,
muntricu,
muntrigu Definition
genia de montighedhu piticu, bàsciu bàsciu (a bortas dhu narant monte etotu in logos de basciuras)
Synonyms e antonyms
cúcuru,
frunchizolu,
sedha
Sentences
sos montígios si sunt assacarrendhe d'erva ◊ in cussu montigu si apubat una cresiedha ◊ sas arveghes che sunt pigadas a su montiju ◊ arrèssati un'azicu supra de carchi montricu! ◊ bi at montes artos e montiscros ◊ su babbu at datu duas lampitzatas in supra de su muntricu ◊ abberindhe s'istrada, pustis de duas chidas de triballu ant àpidu su nodu frimmu de su montrigu de Sa Corona ◊ bestint de ulia e laru ogni montrigu ◊ bi at bidhas inghiriadas de montigos
Scientific Terminology
slg
Etymon
ltn.
montic(u)lus
Translations
French
colline,
coteau,
monticule
English
hill,
hillock
Spanish
colina
Italian
collina,
còlle,
monticèllo
German
Hügel,
kleiner Berg.
sèdha , nf Definition
genia de trastu chi, cun isterrimentu modhe asuta, si ponet in pitzu de s'ischina de molentes e cuadhos po dhue pòdere cicire ccn. o fintzes pònnere càrrigu; genia de iscannu fatu cun d-unu truncu, pedra ue si ponet su casidhu; tretu unu pagu in paris in cúcuru de monte, sa parte prus arta de unu logu; in cobertantza, pesu grae o chistione mala a padire / min. sedhitola / partes de sa sedha: s'arcu de ananti, s'arcu de asegus, sa conca (su tretu prus artu de s'arcu), sa coberta (pígiu de pedhe o àteru chi ammontat is travedhas e andhat de un'arcu a s'àteru), su petorali, sa cingra (po firmare sa s. a su dossu de s'animale, in bentre acanta a is cambas de ananti), sa retranga (de s'arcu de daisegus a suta de sa coa), s'istafa (a una parte e àtera), is trantzilleris (genia de codriolas po apicare calecuna cosa), is coscinus / itl. dòsso (di strada) = sedha
Synonyms e antonyms
sedhatza,
sedhone
/
cúcuru,
frunchizolu,
monticru,
sedhile
Idioms
csn:
pòniri sa s. = issedhare, sedhai; pigai sa s. a un'animali = catzare, falare, leàreli sa sedha; s. de càrrigu = sedhone, sedhatzu; non baliai sa s. = no baliare brullas, ofesas; non si dha podit pigai cun su cuadhu e si dha pigat cun sa s. = (pro un'ofesa o unu dispiaghere) no podet fàghere nudha a chie ndhe tenet curpa e si ndhe pagat cun àtere, cun chie podet; falare che sedha (nadu de frastimu, irrocu) = andhare bene meda de fàghere efetu; falare una sedha a ccn. = tènnere dannu, malasorte; sas sedhas de su carru = su letu o fundhu de su carru; sedhedha = creze de temperedha; drommire sedha sedha = in campu abbertu, chentza acotu perunu
Sentences
chei sos àteros cadheris, curriat su poledhu a sa nuda, chene sedha ◊ si pinnigànt otu o dexi giòvunus a cuadhu, sedha e istafas curtzas ◊ calicunu de sos cadhos at segadu sa cringa e pérdidu sa sedha
3.
sa robba si ch'est corcada in sa sedha ca bi tocat bentighedhu friscu ◊ a sos pisedhos de iscola che los pigaiant a ispassu a sa sedha de cunventu ◊ fiat coranta annus ingunis, in cussa sedha de monti
4.
bai ca cussa sedha dèu no mi dha lassu pònniri! ◊ si nos falat cussa sedha, de nos cumandhare sos mandrones, istamus friscos, mih!…◊ candho fut betada cussa sedha gei dhi costàt a si che dha tirare!…(A.Barra)
5.
sa maledissione chi li ant iscutu li est falada che sedha ◊ ca no binchet su cabadhu matzucat sa sedha!
Surnames and Proverbs
smb:
Sedda
/
prb:
a cuadhu friau sa sedha dhi pítziat
Etymon
ltn.
sella
Translations
French
selle,
colline
English
saddle
Spanish
silla,
colina
Italian
sèlla,
còlle,
collina
German
Sattel,
Hügel.