cacarallài , nm Definition
genia de cagarantzu o ziziu grogo de sa calidade mala, unu pagu pudéscia, prus manna de sa calidade chi si papat: faet una sitzia manna, de unu bellu colore grogo
Synonyms e antonyms
cacarànciu,
cucurilata,
cucurudhua
Scientific Terminology
rba, Glebionis coronaria
Etymon
srd.
Translations
French
chrysanthème à couronne
English
Crown Daisy
Spanish
antimano,
manzanilla de flor dorada,
mirabeles,
ojo de buey
Italian
bambagèlla
German
gelbe Margerite.
cacarànciu , nm: cacaratu,
cagarànciu,
caragansu,
cagarantu,
cagarantzu,
caragànciu,
caragantu,
caragantzu,
caregànciu,
caregantzu Definition
genia de pabarantzolu de sa calidade mala, unu pagu pudéscia, prus manna de sa calidade chi si papat: faet una sitzia manna, de unu bellu colore grogo
Synonyms e antonyms
cacarallai,
cacarànciulu,
cucurilata,
chirielle,
fundurussu
Sentences
est grogu che caragantzu
Scientific Terminology
rba, Glebionis coronaria
Etymon
grc.
khálkanthon
Translations
French
chrysanthème à couronne
English
Crown Daisy
Spanish
antimano,
manzanilla de flor dorada,
mirabeles,
ojo de buey
Italian
fiór d'òro
German
gelbe Margerite.
caschèta , nf Definition
druche fatu cun méndhula, saba e corgiolu de aràngiu impastaos impare e postos in d-una tira de pasta tesa a fine, fata a canaledhu, prena e serrada a bisura de lóriga
2.
est una caschetedha bella druci, cussa pipia, ma arguai a dh'iscontroriai!
Scientific Terminology
drc
Etymon
ctl.
casqueta
Translations
French
petit gâteau en forme de couronne
English
ring-shaped cake
Spanish
rosquilla
Italian
ciambèlla
German
Kringel.
coròna , nf Definition
cosas, orrocas artas, personas postas (o tentas impare) totu a inghíriu tundhu; antigamente, in sa Sardigna indipendhente, sa c. fut una genia de cossígiu (Corona de Logu) chi decidiat is chistiones de s'istadu (Logu) impare cun su soberanu (Giuighe), o fintzes sa corte de is giuighes chi faiant unu dibbatimentu
Synonyms e antonyms
arrosàriu,
coronedhu,
filleri
/
cdh. curona
/
caróngiu
Idioms
csn:
ómines de corona = bonos ómines; corona de azu, de fiores, de corrus; sa c. de s'unga = su tretu de sa raighina chi essit a fora prus craru; in c. de unu = totu a inghíriu (es. de su mortu); c. de monti = rocas artas a inghíriu de carchi punta, comente a fàghere un'ata; sa c. (in sas rocas) = pèlcia; erba de coronas = badàngiu (lonicera implexa)
Sentences
est sèmpere a corona in manu rasendhe su rosàriu ◊ teniant in cuerru pira de zerru, coronas de figu sicada, nughe e nintzola ◊ ses sempre bivinno in pecau mortale cena ti nàrrere mai sa corona
2.
so andhadu a su mortu: in corona bi sunt sos fizos, sa muzere, sos àteros parentes custrintos
3.
sa losa fit una corona cun d-unu crastu mannu a serrare
4.
sos ómines de corona, sos menzus de bidha, nos ant partzidu s'interessu chin grandhe cumpeténtzia e onestade (M.A.Mula)
Surnames and Proverbs
smb:
Corona, Coronas
Etymon
ltn.
corona
Translations
French
couronne,
chapelet,
Cour
English
crown,
panel of judges,
rosary
Spanish
corona,
rosario,
tribunal
Italian
coróna,
rosàrio,
collègio giudicante
German
Krone,
Rosenkranz,
Richterkollegium.
fraòne , nm Definition
genia de druche
Surnames and Proverbs
smb:
Fraoni
Scientific Terminology
mng
Etymon
spn.
flaón
Translations
French
couronne,
gimblette
English
doughnut
Spanish
rosquilla
Italian
ciambèlla
German
Kringel.