ischintiridhàre , vrb Synonyms e antonyms
ischentidhare
Sentences
candho ischintiridhat sa linna est traconarja
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter
English
to crackle
Spanish
chisporrotear
Italian
scoppiettare
German
knistern.
iscochidài , vrb: scochidai Definition
fàere un'iscóchidu, iscóchidos
Synonyms e antonyms
tzacarrai
Sentences
iscochidendi parit una bricicheta de fogu! ◊ isparatórias a grória avatu de s'una s'àtara iscóchidant e tzacarrant ◊ fragu bellu friendi de pisci friscu de mari e in s'ollu iscochidendi tríllias e callammaris
Translations
French
crépiter
English
to crackle
Spanish
chisporrotear,
crepitar
Italian
scoppiettare
German
knistern.
istochidàre , vrb: stochidai Definition
fàere a tzàcurru, a tzàcurros meda aifatu de pare coment'e cosa chi sighit a iscopiare
Synonyms e antonyms
sacai,
trachedhare,
tzacarrai,
tzacazare,
tzocai
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter,
craquer
English
to creak,
to crack
Spanish
crepitar,
crujir
Italian
crepitare,
scricchiolare
German
knistern.
tracàre , vrb: atracare 1 Definition
su chi faet sa linna candho s'isperrat, s'iscratzat, si aperit a isperradura (mescamente in is frochidhaduras): faet una genia de sonu de cosa àrrida isperradho, faet unu tzàcurru (tracada)/ t. focu = tzacare, apuntai fogu
Synonyms e antonyms
sacai
Sentences
faladindhe impresse de cussa nae ca l'intendho trachendhe!
2.
dae meda chena piòere, sa terra est intostada e tracada
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter,
fendre
English
to crack (apart)
Spanish
chascar
Italian
crepitare,
fèndere
German
knistern,
spalten.
trachedhàre , vrb: atrachedhare,
traghedhare,
trochedhare Definition
matzigare cosa àrrida, a tzàcurru; fàere sa moida de su nie candho si càtzigat passandho in pitzu o si movet, su fogu abbruxandho sida frisca, o chi si faet isparandho, tronandho, coment'e segandho cosa àrrida (chi tracat)/ traghedhare fogu = isparai, apuntai fogu
Synonyms e antonyms
atracare 1,
istochidare,
sacai,
trachidare,
strechedhai,
tzacarrai,
tzacazare,
tzocai
/
abbruxai,
isparai
Sentences
fit totu addolimadu in sa carena, trachedhendhe che carruledhu de canna ◊ su porcu s'intendhet traghedhendhe fae sica ◊ papandhe si trachedhat su pane carasau àrridu ◊ isse vienne vinu e geo trochedhanne caramellas
2.
traghèdhali fogu a su ruo! ◊ li ant traghedhadu una fusilada, a su grodhe ◊ nechidau che berre, picat su fusile e trachedhat focu!
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter
English
to crack
Spanish
crepitar,
chascar,
crujir
Italian
crepitare,
scricchiolare,
crocchiare
German
knistern,
knarren.
trachidàre , vrb: trachitare,
traghidare,
traxidare Definition
fàere sa moida chi faet su nie candho si càtzigat o si movet, su fogu abbruxandho sida frisca, su tzàcurru chi si faet isparandho, tronandho, coment'e segandho cosa àrrida / traxidare sas dentes = trachedhare
Synonyms e antonyms
crachitare,
trachedhare
Sentences
su fogarone est traghidendhe e istinchidhendhe ◊ cuss'animale est traxidendhe sas dentes e apo timore meda ◊ chin su fusile puntatu fit prontu a trachitare focu
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter
English
to rattle
Spanish
crepitar
Italian
crepitare
German
knistern.
tzacài , vrb: ciacai,
sacai,
tzacare 1,
tzacari Definition
fàere tzàcurru coment'e de cosa chi iscópiat, isperrare, afilare, apèrrere a cropu, segare a crepadura, crepare de su fritu o de àteru: in cobertantza, su si pigare arrennegu, foedhare male po fele, po tzacu; fintzes iscúdere (po su sonu a cropu chi faet), fàere camminu, andhare, intrare
Synonyms e antonyms
abbèrrere,
afilai,
calpire,
cannire,
cherpai,
filiri,
fresai,
ischisciai,
iscopiare,
iscrafangiai,
issacai,
scanniri,
sinniai,
tzacarrai,
tzocare
/
incrivire,
iscúdere
Idioms
csn:
tzacai a perda = iscúdere a pedra; tzacai is peis a terra = istribitare (pro arrennegu); pratu tzacau = afiladu, cannidu; fai su crepatzaca a unu = fai su crepa crepa, fàchere su derre, fàghere carchi cosa a crebu, mancari crebet, s'àteru
Sentences
nemus ghetat binu nou in istrexus bècius, poita su binu dhus tzacat ◊ sa canna si tzacat si pagu pagu dha fortzant ◊ portat is manus tzacadas de su frius ◊ e innui si depit tzacai s'ou, in punta o in mesu? ◊ papendi cussa cosa gei no si ant a tzacai sa brenti, no! ◊ mi depit pagai su chi mi depit, mancai tzachit… o crepit! ◊ po s'isfortzu de ai arrísiu tropu, dhi fiat tzacada una vena ◊ tzaca, manedha, ca benit babbai! ◊ tzacant is guetus arendi su celu ◊ est tzachendi de s'arrennegu ◊ in su fogu tzacat sa linna frisca, pruscatotu sa folla
2.
a su fillu dhi at tzacau una bussinara ◊ lah ca ti tzacu, chi no abarras chietu! ◊ at tzacau su pratu a terra candu at ghetau sa gràtzia a is isposus ◊ mi benit ganas de dha tzacari a su muru ◊ si ti ponit chinta ti tzacat a frastimu, lah! ◊ castiadí e circa de nci tzacai su nuncu! ◊ ci fio a su postu tuo, dhi aio tzacau unu lampu e dhos io abbruscaos cummente a is tiauledhos de s'inferru!
3.
toca, tzaca stradoni!
Etymon
srd.
Translations
French
fendre,
éclater,
crépiter
English
to crack
Spanish
hender,
reventar,
crepitar
Italian
fèndere,
fessurare,
scoppiare,
crepitare
German
spalten,
bersten.
tzacarrài , vrb: tzacarrare,
tzacarriai,
tzacurrare,
tzancurrare Definition
fàere tzocu, tzàcurru coment'e de cosa àrrida o chídrina segandho, isperrandho, matzigandho (nau fintzes própriu po matzigare, istrecare a dentes cosa tostada)
Synonyms e antonyms
acorriatare,
isbombiare,
iscochidai,
itzacarrai,
sacai,
tochedhare,
trochedhare,
tzachedhare,
tzachidai,
tzocai
Idioms
csn:
tz. is dentis = arrodare de dentes; tz. sa nuxedha cun is dentis = traghedhare, segare sa nantzola a mossu; àxina chi tzacarrat = aghedhosa; tz. is manus = tzocare sas manos
Sentences
s'intendit sa frúsia de su fogu tzacarrendi ◊ gei at tzacarrau cussu tronu!…◊ mi pongat àxina bella, chi tzacarrit ◊ prima de nci andai at fatu custu tzacarru… ancu dhi tzacarrint is barras! ◊ est tzacurrandhe che procu in àurra! ◊ sas pitzinnas sunt tzacarrandhe chivarzu frissu ◊ femu tzacarrendi cíxiri e nuxedha
2.
tzacarru perda de fogu de cantu seu barra forti ◊ su pani dh'apu tzacarrau in tres mússius
Etymon
srd.
Translations
French
crépiter,
éclater
English
to crackle,
to burst,
to roar
Spanish
crepitar,
estallar
Italian
crepitare,
scoppiettare,
scoppiare,
rombare
German
bersten,
knistern.