gronníre , vrb: guarnire,
guernire,
guerniri Definition
pònnere, cuncordare o aciúnghere cosa, pruschetotu po bellesa
Synonyms e antonyms
guarnessire
Etymon
itl.
Translations
French
garnir
English
to trim
Spanish
guarnecer
Italian
guarnire
German
garnieren.
incannugài, incannugàre, incannugràre, incannujàre , vrb: incronucare Definition
pònnere in sa cannuga; arrennèscere a fàere una cosa; rfl. fuire, pentzandhosi cosa de tímere
Synonyms e antonyms
incarrebai,
intzodhai
2.
fiat de diora sentza de fai tzípulas e timiat de no nd'incannugai una
3.
candu apu biu ca mi castiàt cun idea mala, dèu, mischinu, mi dh'apu incannugada!…◊ candu at inténdiru aici si dh'at incannugara ca no dhi boremu fai su prexei
Etymon
srd.
Translations
French
garnir la quenouille
English
to put in the distaff
Spanish
enrocar
Italian
inconocchiare
German
auf den Spinnrocken wickeln.
infollitài , vrb Definition
bogare fògia, isparare, nau de is matas
Synonyms e antonyms
follitai,
fozire,
ifogire,
infollai
| ctr.
irfozire
Sentences
sa matixedha chi apu prantau est infollitendi: isperaus chi apat pigau bèni!
Etymon
srd.
Translations
French
se garnir de feuilles
English
to leaf
Spanish
hojecer
Italian
méttere fòglie,
fogliare
German
sich belauben.
orizàre , vrb Definition
fàere is oros, is órulos, s'oruladura, pònnere ororu: foedhandho de segadas, serrare sanandho
Synonyms e antonyms
alamarare,
apojai 1,
avoretai,
impovai,
indrollai,
orulare 1
| ctr.
isorizare
Sentences
mi ponzo a orizare sos mucaloros
2.
sa ferida za paret orizèndhesi
Etymon
srd.
Translations
French
ourler,
garnir
English
to hem,
to trim
Spanish
orillar
Italian
orlare,
guarnire
German
umranden.