aschièdha, aschiédhu , nf, nm Definition
genia de segure cun s’atza a istúturu e arcada, de pigare a una manu po istuvonare linna
Synonyms e antonyms
aschiolu
Sentences
su tempus coment'e un'aschiedha est istuvandhe in s'ànima pragada ◊ fit ispiliu de su patire, chin sas barras che aschiedha
Scientific Terminology
ans
Etymon
srd.
Translations
French
hache
English
axe
Spanish
hacha
Italian
àscia
German
Axt.
aschiólu , nm: asciolu (a-sci-o-lu) Definition
genia de segure cun s’atza a istúturu e arcada, de pigare a una manu po istuvonare linna
Synonyms e antonyms
aschiedha,
aschione 1
Sentences
leo s'asciolu in manu a lu dolare pro ndhe li bogare lúmene e corzola (A.Soggiu)◊ irgúbbia e aschiolu sunt ainas pro triballare linna ◊ fut triballendhe cun s'asciolu e sa piana
Scientific Terminology
ans
Translations
French
hache
English
axe
Spanish
hacha
Italian
àscia
German
Axt.
àscia 1 , nf Definition
ferramenta, genia de segure manna / mastru de à. = fusteri
Synonyms e antonyms
bestrale,
segura
Sentences
su mastru de àscia at fatu custu tribàgliu in su tórinu ◊ si ti paret bàscia sa terra pro ti pòdere ingruxare, prega su mastr'e àscia chi ti fetat una furca!
Surnames and Proverbs
smb:
Ascia
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
Translations
French
hache
English
axe
Spanish
segur
Italian
mannàia
German
Beil.
bestràle , nf: biltrale,
bistrale,
estrale,
istrale Definition
aina manna, po segare o isperrare linna, a lama a forma de triàngulu cun s'ogu in d-una punta, ue intrat sa màniga de pigare prus che àteru cun ambas manos / min. bistraledha, iltradizona, istrazone; is partes de una bestrale: ogru (sa codocra), ata (o frama), mamidha (su bicu de sa frama a s'ala de sa màniga); bistrale pichina = zenia de b. chi zughet sa frama prus longa, azummai totu de un'andhare de largúria e coment'e unchinada a sa bandha de sa màniga
Synonyms e antonyms
àscia 1,
destrale*,
fistrale,
ghistrale,
segura
Idioms
csn:
tochedhare a b. = iscúdiri (seghendi) cun sa seguri; intrare bistrale a un'àrbure = segaindedha; èssere fatu a bistrale = a sa grussera, èssere de maneras pagu fines, fatu a càvana
Sentences
chi'est afrituridu benit cun bistrale e ti tzochedhat dogni tantu ◊ armados de serrones e bistrales sunt arrivados sos continentales in custos buscos pro fàghere isegu (C.Longu)
2.
fit tzilimbecandhe, su sonnu li fit falandhe che bistrale (Q.Falchi)
Surnames and Proverbs
smb:
(Fistrale)
Scientific Terminology
ans
Translations
French
cognée,
hache
English
axe
Spanish
hacha
Italian
scure
German
Beil,
Axt.
destràle , nf: distrale Definition
aina manna acutza fata de un'atza lada e una màniga intrada in d-un'istampu (ogu): serbit pruschetotu a segare e a isperrare linna
Synonyms e antonyms
àscia 1,
bestrale,
segura
Etymon
ltn.
dextralis
Translations
French
hache
English
axe
Spanish
hacha
Italian
scure
German
Beil,
Axt.
mannarésu , nm Definition
segure manna
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
mannarese
Translations
French
hache (du bourreau),
couperet (de la guillotine)
English
axe
Spanish
hacha,
segur
Italian
mannàia
German
Beil.
segúra , nf: segure,
seguri,
sigui,
sigura,
sigure Definition
aina manna, segante, cun sa lama lada unu pagu a bisura de triàngulu, un’ogu ue intrat sa màniga de pigare prus che àteru a duas manos, e impreada a segare, dolare e isperrare linna / min. seguredha / s. istrinta = pichina; segure de iscuadrare truncos = buschiera, istrale larga meda
Synonyms e antonyms
àscia 1,
destrale,
ghistrale
Sentences
donamí sa seguri ca depu segai linna! ◊ su babbu castiaiat su fígiu trabballandho a segure o cun sa sega ◊ at cricau sa segure po ndhe segare un'ílighe ◊ in Ortueri faent is segures po bogare ortigu
Surnames and Proverbs
smb:
Segura, Seguri, Sigura, Siguri
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
secure(m)
Translations
French
hache
English
axe
Spanish
hacha,
segur
Italian
scure
German
Beil.