Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

aschièdha, aschiédhu , nf, nm Definition genia de segure cun s’atza a istúturu e arcada, de pigare a una manu po istuvonare linna Synonyms e antonyms aschiolu Sentences su tempus coment'e un'aschiedha est istuvandhe in s'ànima pragada ◊ fit ispiliu de su patire, chin sas barras che aschiedha Scientific Terminology ans Etymon srd. Translations French hache English axe Spanish hacha Italian àscia German Axt.

aschiólu , nm: asciolu (a-sci-o-lu) Definition genia de segure cun s’atza a istúturu e arcada, de pigare a una manu po istuvonare linna Synonyms e antonyms aschiedha, aschione 1 Sentences leo s'asciolu in manu a lu dolare pro ndhe li bogare lúmene e corzola (A.Soggiu)◊ irgúbbia e aschiolu sunt ainas pro triballare linna ◊ fut triballendhe cun s'asciolu e sa piana Scientific Terminology ans Translations French hache English axe Spanish hacha Italian àscia German Axt.

bestràle , nf: biltrale, bistrale, estrale, istrale Definition aina manna, po segare o isperrare linna, a lama a forma de triàngulu cun s'ogu in d-una punta, ue intrat sa màniga de pigare prus che àteru cun ambas manos / min. bistraledha, iltradizona, istrazone; is partes de una bestrale: ogru (sa codocra), ata (o frama), mamidha (su bicu de sa frama a s'ala de sa màniga); bistrale pichina = zenia de b. chi zughet sa frama prus longa, azummai totu de un'andhare de largúria e coment'e unchinada a sa bandha de sa màniga Synonyms e antonyms àscia 1, destrale*, fistrale, ghistrale, segura Idioms csn: tochedhare a b. = iscúdiri (seghendi) cun sa seguri; intrare bistrale a un'àrbure = segaindedha; èssere fatu a bistrale = a sa grussera, èssere de maneras pagu fines, fatu a càvana Sentences chi'est afrituridu benit cun bistrale e ti tzochedhat dogni tantu ◊ armados de serrones e bistrales sunt arrivados sos continentales in custos buscos pro fàghere isegu (C.Longu) 2. fit tzilimbecandhe, su sonnu li fit falandhe che bistrale (Q.Falchi) Surnames and Proverbs smb: (Fistrale) Scientific Terminology ans Translations French cognée, hache English axe Spanish hacha Italian scure German Beil, Axt.

destràle , nf: distrale Definition aina manna acutza fata de un'atza lada e una màniga intrada in d-un'istampu (ogu): serbit pruschetotu a segare e a isperrare linna Synonyms e antonyms àscia 1, bestrale, segura Etymon ltn. dextralis Translations French hache English axe Spanish hacha Italian scure German Beil, Axt.

mannarésu , nm Definition segure manna Scientific Terminology ans Etymon itl. mannarese Translations French hache (du bourreau), couperet (de la guillotine) English axe Spanish hacha, segur Italian mannàia German Beil.

segúra , nf: segure, seguri, sigui, sigura, sigure Definition aina manna, segante, cun sa lama lada unu pagu a bisura de triàngulu, un’ogu ue intrat sa màniga de pigare prus che àteru a duas manos, e impreada a segare, dolare e isperrare linna / min. seguredha / s. istrinta = pichina; segure de iscuadrare truncos = buschiera, istrale larga meda Synonyms e antonyms àscia 1, destrale, ghistrale Sentences donamí sa seguri ca depu segai linna! ◊ su babbu castiaiat su fígiu trabballandho a segure o cun sa sega ◊ at cricau sa segure po ndhe segare un'ílighe ◊ in Ortueri faent is segures po bogare ortigu Surnames and Proverbs smb: Segura, Seguri, Sigura, Siguri Scientific Terminology ans Etymon ltn. secure(m) Translations French hache English axe Spanish hacha, segur Italian scure German Beil.