coceròni , nm: cociarone,
cocienoni,
cocioroni,
cuceroni,
cuciarone,
cuciaroni,
cutzarone,
cutzerone Definition
terudha tupada, po umprire cosa mescamente de brodu; una genia de pigione chi portat su bicu a bisura de cullera / èssere semper in mesu che cutzerone in patedha = sempri fichiu in dónnia cosa
Synonyms e antonyms
terudha
/
bicàngia
Sentences
móricat sos gurugliones chin su cutzerone ◊ in su cugudhu de sa tzeminera, unu filu frimau de parti a parti cun duas tàcias apompiàt crobetoris, coceronis e turras istampadas
Scientific Terminology
ans, pzn
Translations
French
louche,
cuillère à pot
English
ladle,
duck
Spanish
cucharón
Italian
méstolo,
cucchiaióne,
ànatra mestolóne
German
Suppenlöffel,
Löffelente.
gréciu , agt, nm Definition
chi o chie portat is ogos trotos
Synonyms e antonyms
gheltzu*,
inchércio,
lértzinu,
ocrighertzu,
ocritortu,
sghérciu
Translations
French
qui louche
English
cross-eyed
Spanish
bizco
Italian
guèrcio
German
schielend.
istrudhàda , nf Definition
cropu de terudha; su tanti de cosa chi leat una terudha
Synonyms e antonyms
istrudhonada,
terudhada
/
palte,
partzida
2.
za la zughet una bella istrudhada de machine, cussu!
Etymon
srd.
Translations
French
coup de louche
English
blow with a ladle
Spanish
cacillo
Italian
mestolata
German
Schlag mit der Schöpfkelle,
Schöpfkellevoll.
lértzinu , agt, nm Definition
chi o chie portat is ogos trotos, chi est lertzu de ogos
Synonyms e antonyms
gheltzu,
gréciu,
ocrighertzu,
ocritortu,
màcinu,
sghérciu
Translations
French
strabique,
atteint de strabisme,
louche
English
squinting,
squinter
Spanish
estrábico
Italian
stràbico
German
schielend.
lúrbe , nm Definition
persona lègia e mala de fàere a tímere
Translations
French
tête de bagnard,
individu louche
English
mug
Spanish
persona fea y mala
Italian
cèffo,
uòmo di aspètto brutto
German
Gauner.
lútzu , agt Definition
chi tenet difetu a sa vista, chi no biet bene; chi est malu / elva lutza = s'erba de sas majàrgias
Synonyms e antonyms
liuscu
Sentences
su sàmbene lutzu, apietadu, iscurret in sas venas chin fadiga
2.
e su chi dae te ndh'istesit mutzu, chissa'in cantas tristas frichinidas, che l'at mandhadu su destinu lutzu! (P.Casu)
Surnames and Proverbs
smb:
Lutzu, Luzzu
Translations
French
louche
English
shortsighted,
sly
Spanish
avieso
Italian
lósco
German
schwachsichtig,
dunkel.
terúdha , nf: tirudha,
torudha,
trudha,
turudha Definition
genia de aina, a màniga longhita, po morigare papares coendho in s'istrégiu, po umprire e pònnere in is pratos o po piscare cosa de su brodu, de s'abba / genias de terudha: t. pertunta o istampada (lada, po cosa a piscadura), t. tupada, cofuda (cociarone, po cosa de brodu); min. trudhita; tirudhone = turra de linna po pigai farra
Synonyms e antonyms
coceroni,
tulla 1,
turra
Idioms
csn:
delicau che turudha móssia (nadu a befe de unu) = chi no bollit a dhu tocai mancu pagu pagu, delicau a tropu; ammuntare su chelu a trudha = fàghere una cosa chi no si podet; andharesiche o èssere che mazadu a t. = fatu a birgonza (mazare a terudha = cosa chi faint is féminas, bregúngia po un'ómini a si lassai surrai de una fémina!); acabbare is trudhas = mòrrere
Sentences
in domo de trudharzu ne trudha e ne cogarzu ◊ bi teniat su ràmene apicau: turudhas, sartàghinas, copertores e lapioledhos
2.
mabagràbiu, dibicau che turudha ses! ◊ tiu Èfese no iat acabbau is trudhas, ca antzis si fiat sanau
Surnames and Proverbs
smb:
Trudda, Turudda
/
prb:
su male de sas padedhas chie l'ischit est sa trudha!◊ chie portat sa trudha si dha linghet!
Scientific Terminology
ans
Etymon
ltn.
trulla
Translations
French
louche,
écumoire
English
ladle,
skimmer
Spanish
cucharón,
cazo,
espumadera
Italian
méstolo,
schiumaróla
German
Schaumlöffel.
terudhàda , nf Definition
su tanti de una terudha
Synonyms e antonyms
istrudhada,
turredhada
Etymon
srd.
Translations
French
louche (pleine)
English
ladleful
Spanish
un cazo
Italian
mestolata
German
Schöpfkellevoll.
terudhòne , nm: trudhone,
trudhoni Definition
terudha manna; genia de terudha manna po ndhe umprire sa farra, o àteru, de un'istrégiu
Synonyms e antonyms
coceroni,
truzone,
turroni 1,
tzicadorza
Scientific Terminology
ans
Translations
French
louche
English
ladle
Spanish
cucharón,
cazo
Italian
ramaiòlo
German
Schöpflöffel.
trobiòla, trobiólu , nf, nm Definition
terudhone de linna po umprire sa farra de impastare; fintzes ortigu a bisura de lacu a pònnere cosa
Synonyms e antonyms
sàssula,
trobia
/
bagione
2.
s'ispidu puntat a su trobiolu: su crabitu arrustidu intro ch'est rutu
Scientific Terminology
ans
Etymon
srd.
Translations
French
cuillère à pot,
louche
English
large spoon
Spanish
cucharón
Italian
cucchiaióne
German
Schöpflöffel.