fraitzósu , agt Definition chi giughet fraitza, chi faet a sa fraitzina, cun ingannu Synonyms e antonyms fraíciu, fraissinu Sentences ses fraitzosu e giranteri e cun iscujas nos bendhes cosa mala Scientific Terminology ntl Etymon srd. Translations French malin English sly Spanish astuto Italian furbésco German verschlagen.
gagliótu , agt, nm: (ga-gli-o-tu) galiote, galiotu, galliotu Definition nau de unu prus che àteru a disprétziu, chi est orrobba de galera, furca, malu Synonyms e antonyms ibbrichi, malu, pistelcu Sentences bandulleri ischivu, galliotu e innui fiast?! ◊ galliotu, totu sa dí est iscicutendimí sa butega! ◊ gagliotu, chi ti aferru gei ti dhas callentu is nàdias! ◊ galiotos a préides unidos sunt tessendhe tírrias e brigas (P.Mereu) Scientific Terminology ntl Etymon itl. Translations French vaurien, bagnard, fripon English scoundrel, sly devil Spanish bribón, galeote Italian furfante, galeòtto German schurkisch.
gródhinu , agt Definition de grodhe, chi est de calidades che a su margiane Synonyms e antonyms gúrpinu, maciuninu, margianinu Sentences acollu torra a manu parada cun d-unu risitu gródhinu ca cheriat sa pitzinna a ballare Etymon srd. Translations French malicieux, rusé English sly Spanish picaresco Italian furbésco, volpino German schlau.
lútzu , agt Definition chi tenet difetu a sa vista, chi no biet bene; chi est malu / elva lutza = s'erba de sas majàrgias Synonyms e antonyms liuscu Sentences su sàmbene lutzu, apietadu, iscurret in sas venas chin fadiga 2. e su chi dae te ndh'istesit mutzu, chissa'in cantas tristas frichinidas, che l'at mandhadu su destinu lutzu! (P.Casu) Surnames and Proverbs smb: Lutzu, Luzzu Translations French louche English shortsighted, sly Spanish avieso Italian lósco German schwachsichtig, dunkel.
moítzu 1 , agt, nm: muissu, muitzu 2 Definition chi o chie si parat mudu, citiu, prus che àteru po trassa, cun intentziones no tanti bonas, cun iscopu Synonyms e antonyms apontziadori, basamatone, maciaresu, marrascu, santicu, satrapone Sentences est un'ómine muitzu ◊ una colora biscacada, ocros de lampu, cun sa boche ingheniajola de una zana, muissa, mi at tentau ◊ su muitzu rispondhesit cun novellu ingannu ◊ sa morte li est intrada muitza muitza che tidiria chi abbelenat in beranu sa carena Translations French sournois English sly (person) Spanish socarrón, taimado Italian sornióne, sùbdolo German duckmäuserisch, hinterlistig, Duckmäuser.