Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

agruòe , nm: oguoe Definition genia de pigionedhu, topi de mata Scientific Terminology pzn, sylvia sarda Translations French fauvette sarde English dartford warbler Spanish curruca sarda Italian magnanina sarda German Sardengrasmücke.

cassí , nm: cassibi, cassile, cassili, cassívile Definition genia de animaledhu, gatagreste o cane de serra, pagu prus mannu de s'annaemele o bíurru, a pilu in colore de castàngia, in colore de aràngiu in su gúturu e in petorras, coa longa e grussa, pilosa: unu tempus in Sardigna si ndhe agataiat medas e como ch'est agiummai ispérdiu; papat sórighes, pigiones, bobbois, conillos: est amparau cun lei po no dh'ispèrdere deunudotu Synonyms e antonyms ansile*, assíbile, bassili, grassíbile, ibbirru, ischirru, màrcia 3, vrassívile Surnames and Proverbs smb: Cassili, Cascili Scientific Terminology anra, martes martes latinorum Translations French martre des pins, martre sarde English pine marten, sardinian marten Spanish marta Italian màrtora comune, màrtora sarda German Baummarder, Edelmarder.

cherrichérri , nf Definition diferentes genias de pigione chi narant fintzes topi de mata (ma sa s. conspicillata faet in logos ispògios, pòveros) Synonyms e antonyms moschita Scientific Terminology pzn, sylvia undata corsa, s. sarda, s. conspicillata, s. melanocephala Etymon srd. Translations French fauvette sarde English dartford warbler Spanish curruca tomillera Italian magnanina, sterpàzzola di Sardègna, occhiocòtto German Sardengrasmücke.

forési, foréssi , nm: fresi, froesi, fruesu, furesi, furesu Definition orrobba téssia grussa, de lana sarda, prus che àteru tintu a niedhu impreau po costúmenes / nighedhu che furesi (de s'arrennegu) = nau de ccn., arrennegau meda Synonyms e antonyms goresi Sentences de furesi, de pinzos e tapetos ndhe at téssidu unu premiarzu ◊ cun d-unu palmu de fresi lu bestis gioga gioghendhe! ◊ sunt imbreagos chi cunfundhent sos fresis chin sas sedas ◊ in sa càscia bi at cannas de fresi, lentolos de linu, costúmenes ricamados 2. sa bidha fit torrata unu burdellu niedhu che furesi Surnames and Proverbs smb: Fresi, Furesi / prb: mezus furesi ischidu chi no segnore molente Scientific Terminology ts Etymon ltn. fore(n)sis Translations French "orbace" (étoffe sarde en poil de chèvre) English coarse woollen fabric (from sardinia) Spanish tejido de lana Italian orbace German grobes Wollzeug.

istrúmpa , nf: strumpa Definition genia de gherra chi si faet in duos, prus che àteru a giogu o balentia, aferrandhosi s'unu cun s'àteru a chintzu a bratzos fadhios e cricandho de fàere orrúere s'àteru a terra iscutulandhodhu, parandhodhi sa camba o àteru: binchet chie, po fortza o abbilesa, betat a terra s’àteru ponendhodhu asuta / genias de i. segundhu comente si leat s'àteru: i. a totu chitu, i. a chitu partidu Synonyms e antonyms chintada, istrampada Sentences sunt zocandhe un'istrumpa trissinada, a chitu partidu ◊ in Ollolai faghent su campionadu de s'istrumpa ◊ a pitzocu, zogandhe a s'istrumpa no ch'est arrennéssiu mai nessunu a dhi pònnere s'ischina in terra Scientific Terminology ggs Etymon srd. Translations French lutte sarde libre English sardinian catch-as catch can Spanish lucha libre sarda Italian lòtta lìbera sarda German sardisches Freistilringen.

píbara , nf: píbera, pípara, pípera Definition genia de arrasia velenosa chi assimbígiat a su coloru, ma chi no si agatat o no faet in Sardigna: is chi si agatant funt su coloru de abba o tartza (p. de arriu, de àcua, de modhe: natrix maura) e un'àteru coloru mannu chi faet fora de s'abba (p. de sicu, de soli, soliana, coluber hippocrepis); est animale sèmpere pigau a paragone po gente mala / sulai che píbera = furriàresi male arrennegados, arrespòndhere a boghes Sentences che píbera chi pistu li ant sa coa ti boltas a sa tzega a mossigare (P.Porcu)◊ sunt che píberas de sicu ammanitzendhe trobeas pro afunare ideas e fadigas ◊ no ti tzachis, ca paris una píbara! ◊ nàsciu, suat che una píbara! ◊ ferenandhe che píbera, cumintzat a boghes contras a su fizu ◊ arrebbugia, candu dha fuedhas si fúrriat comenti a una píbara! Scientific Terminology anar, natrix maura, coluber hippocrepis Etymon ltn. vipera Translations French vipère, couleuvre sarde English viper, grass snake, sardinian coluber Spanish culebra viperina, culebra de herradura Italian vìpera, bìscia viperina, còlubro sardo German Ringelnatter, Hufeisennatter.

sàdru , agt, nm: saldu, sardu Definition chi o chie est de sa Sardigna, chi pertocat sa Sardigna, is Sardos; sa limba chi foedhaus is Sardos / nàrrere una cosa a sa sarda, sardasarda = ladina, crara, chi si cumprendet bene Sentences boleus ballus sadrus, no a impressadura che is aremigus! ◊ su pópulu sardu at apertu sos ogos ◊ dhu nant "romanu", ma est casu sardu! 2. limba e natura nos ant fatu a Sardos ◊ dae séculos semus nois Sardos coment'e malos teracos oprimidos (A.Casula)◊ o Sardu, si ses sardu e si ses bonu, semper sa limba tua apas presente! (Piras) 3. in sardu iscrio: sa limba imparada dae totu sentza mastru in pitzinnia (Cubeddu)◊ chistionaus e iscrieus in sardu Surnames and Proverbs smb: Sardu / prb: berrita no fachet Sardu Etymon ltn. sardus Translations French sarde English sardinian Spanish sardo Italian sardo German sardisch, Sarde.

sciampíta , nf, nm: sciampitu Definition su passu prus fàcile de su ballu sardu, genia de manera de mòvere is peis ballandho, coment'e atzopiandho, brinchidedhu (ma fintzes una genia de iscucuricàrgiu chi unu balladore, poderau cun àteros duos istacaos de su giru, faet ballandho furriau a peis in artu, a conca a bàsciu); manera de ballare, genia de ballu / fai s'isciampita a unu = parare s'anca Synonyms e antonyms ciapita, tzopita / ballu Sentences a sciampitas altas acomenti a nosu mancu bosatrus badhais! ◊ bai ca oi no dha fais sa sciampita cun sa sposa a su costau! ◊ cun d-unu brínchidu si fut postu conca a bàsciu e peis a susu e iat fatu sa sciampita, sighendu a badhai ◊ o Luisicu, dh'arriscas de fai una sciampita? Etymon srd. Translations French entrechat, pas de danse sarde English sardinian ball step Spanish paso del baile sardo Italian scambiétto German Kreuzsprung, Entrechat.

sciampitài , vrb: isciampitai Definition fàere sa sciampita, mòvere is cambas coment'e ballandho, fàere is passitedhos de su ballu, fàere genia de giogos cun su ballu Synonyms e antonyms aciapitai, atzopitai, brinchitare, istripitare Sentences sciampitat sa cónduma e faint s'anchita e su passu torrau (A.Cannas)◊ ci fiat essiu cuntentu e sciampitendi ◊ no sciampitat foras unu pipiu ca est tempus mau ◊ beni a mesu de su ballu ca ti fadeus biri comenti si sciampitat! ◊ is pobidhas sciampitendisí su paneri e nosu ingunis! 2. fatzu unu ballu de cussus sciampitaus Etymon itl.t zampettare Translations French danser la danse sarde English to have a sardinian dance Spanish bailar el baile sardo Italian scambiettare German Kreuzsprünge machen.