Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

boiràtzu , nm, agt: boreatzu Definition népide a meda / ari boiratza = aera cun pagas nues artas Synonyms e antonyms abboeru, bòrona, nébida, néula Scientific Terminology tpm Etymon ctl. boyrassa Translations French brouillard épais English thick fog Spanish niebla Italian nebbióne German dichter Nebel.

càlcu , agt: carcu, cracu 1, cascu Definition nau de cosa, de gente e àteru, chi dhue ndhe at meda po su tretu o su tempus chi est Synonyms e antonyms afissu, crosu, cutzu, fassudu, fitu 1, ilgiagadu, incalchidu, intipidu, subélciu, tibbu | ctr. làschiu, slargu Idioms csn: cracu che su nènniri = afissu tropu (nadu de cosa semenada); a cracu = fatuvatu, meda; néula calca, nues calcas = nues a meda, néula, annuadura forte; minestra casca = minestra callada Sentences zughiat sos pilos calcos e anedhados ◊ peri su flúmini dhoi funt is leunaxis cracus ◊ s'erba est naschindhe carca carca ◊ sa prantaza est tropu carca, cheret illascada ◊ custa iscritura minuda e carca chie la lezet?! ◊ cust'ozastru fachet umbra carca ◊ at fatu una padedha de minestrone prena de pisu cracu 2. is atacus de su mali immoi no dhi benint a cracu coment'e prima ◊ su trigu seminau a rau pillonat mellus de su seminau a cracu Surnames and Proverbs smb: Cascu Etymon srd. Translations French épais, touffu English thick Spanish tupido Italian fólto, fitto German dicht.

grússu , agt, nm: russu Definition chi tenet grussària meda, sa parte grussa de ccn. cosa (o fintzes prus larga): nau de sedatzu, chi iscèberat sa parte prus grussa Synonyms e antonyms fungudu | ctr. fine Idioms csn: prétziu grussu = sentz'iscontu; ària grussa = ocupada, mala, de isserru; bèndiri in grussu = a sa russa, in cantidade manna; andai a grussu (nadu de sa pinna) = iscríere a sinza russa, larga; èssiri grussu che una carrada de doxi = (nadu de ccn.) russu e rassu meda; èssere móliu a grussu (nadu de ccn.)= grusseri, chi tenet maneras de fàghere pagu díligas, pagu atentas; èssere a grussu (nadu de pessones)= pagu cuncordos, a iscórriu, in malas Sentences is mamas po incantare is pipios dhis giaiant unu lomboredhu de filu grussu a giogare ◊ est una bella picioca cun is pius longus, cun duas trícias grussas ◊ unu merxani fut girendi iscoita iscoita cun sa cò grussa e arrubiasta ◊ ingunis sa roca bia est fata de tantis pillus grussus de cincu a binti centímetrus ◊ is giraditzus prus grussus non servint po su sartitzu 2. dhui at sedatzus grussus e finis, crobis mannas e pitias, canistedhus, palinis e pàlias Surnames and Proverbs smb: Grussu Etymon ltn. grussus Translations French épais English thick Spanish grueso Italian spésso German dick.

immalmàre, immamàre, immamàri , vrb: irmamai, irmamare, ismamai, ismamare, smamai Definition coment'e istesiare dae sa mama: segare is cambighedhos noos chi su fundu de sa bide (o de àtera cosa prantada) bogat in prus de is chi depent bogare is pudones o chi podet allatare; andharesindhe; istesiare, istagiare is animales piticos de sa mama po no súere prus Synonyms e antonyms ammamai, brossare, ilmamagiare, irbrossare, irgemmellai, scalancari, ispudhonare, spillonai / illascare, ispampinare, sderriai / istitai Sentences sonniaiat chi fit immamendhe, pudendhe, ifischendhe, binnennendhe e catighendhe ◊ a irmamare est faina istentosa 2. nche fint istichitos in su funnacru irmamanne vinu e bruschetanne Etymon srd. Translations French rendre moins épais English to thin (out) Spanish deschuponar, desmamonar, destetar Italian sfoltire, sfemminellare German lichten.

incalchídu , pps, agt: incrachiu Definition de incalchire; chi est cracu, chi dhue ndh'at meda (nau de logu, chi est prenu de linna, totu cràchiri, matedu); nau de tratamentu, chi est una cosa corale: amighéntzia incalchida = forte, manna Synonyms e antonyms calcu, cutzu, fitu, ilgiagadu, intipidu, subélciu | ctr. làschiu, slargu Sentences a ojos a su mare si pesat una fumera pídiga incalchida che nue ch'iscúrigat su die (G.M.Cherchi) Translations French épais English thick Spanish denso, espeso Italian dènso, spésso German dicht, dick.

líta , nf, nm: litu 1, litzu 1 Definition logu de linna meda, de tupas e matas Synonyms e antonyms crachi, linnari, mateda, padente, tuparzu, tupedu Idioms csn: litu pedrosu = padente de àteras eras geológicas furriadu a pedra; una lita de ruo, de letítera = donnaghe de rú, unu ruarzu, unu logu totu carrarzadu de letítera Sentences forsis sonniaias chelu craru, càntigos, frinas tébias e litos già fozidos (M.S.Cocco)◊ disdiciada, cun dolore torresit a su litu atupadu ue pechesit tzega de amore ◊ sos litos sunt a carvone, cun totu custos fogos Etymon srdn. Translations French bois épais English thick forest Spanish bosque espeso Italian bòsco fitto German dichter Wald.

rússu , agt, nm Definition chi tenet grussària meda, sa parte grussa de una cosa Synonyms e antonyms fungudu, grossu* | ctr. fine Idioms csn: ira russa, dannu russu = dannu mannu, cosa meda; terra russa = funguda, chi est terra chentza pedra fintzas a fundhu meda; mare russu = ue s'abba est arta meda, atesu de sa costera; ómine fatu in russu = de carena russatza; ómine fatu a sa russa (ma fintzas "in russu")= de cumportamentu pagu atentu o pagu díligu, pagu grabbosu; bèndhere a sa russa = in grussu, in cantidadi manna; bessiresindhe a sa russa (dae carchi chistione)= chentza fàghere bene sa cosa o sos contos; faedhare a sa russa = chentza delicadesa, cun pagu educassione, chentza pretzisione Sentences su cartone est prus russu de su pabilu de iscríere ◊ su filu russu est forte, ma no est bonu a fàghere triballu in fine 2. in cussos paris bi at terra russa ◊ est torradu a note russa ◊ bi depet àere sutzessu ira russa, totu custas boghes! ◊ mineto dannu russu ◊ a bortas, navighendhe in mare russu, bido chi sentza remos as sa barca… (Cubeddu) 3. tue ti ndh'essis a sa russa, ca no ti ndhe importat nudha ◊ in medas cosas mi ndh'esso a sa russa: cumpàtimi, so unu molente! ◊ maleducau, tuponadi, ca si no foedhas a sa russa tue no ses cuntentu! Surnames and Proverbs smb: Russu Translations French épais, robuste English thick Spanish espeso, macizo, grueso Italian spésso, robusto German robust.

tipíu , pps, agt: atipiu Definition de tipiri; chi est tibbu, cracu Synonyms e antonyms afissu, cutzu, incalchidu, intipidu, subélciu, tepidu | ctr. làschiu 2. sa bíngia est serrada a cresura tipida ◊ sas ufraduras si podiant vortare in macras nighedhas mannas o minudas e tipias ◊ s'àxina de Ispagna fait su gurdoni tipiu Translations French épais English thick Spanish espeso, tupido Italian fólto, fitto German dicht.