boiràtzu , nm, agt: boreatzu Definition
népide a meda / ari boiratza = aera cun pagas nues artas
Synonyms e antonyms
abboeru,
bòrona,
nébida,
néula
Scientific Terminology
tpm
Etymon
ctl.
boyrassa
Translations
French
brouillard épais
English
thick fog
Spanish
niebla
Italian
nebbióne
German
dichter Nebel.
càlcu , agt: carcu,
cracu 1,
cascu Definition
nau de cosa, de gente e àteru, chi dhue ndhe at meda po su tretu o su tempus chi est
Synonyms e antonyms
afissu,
crosu,
cutzu,
fassudu,
fitu 1,
ilgiagadu,
incalchidu,
intipidu,
subélciu,
tibbu
| ctr.
làschiu,
slargu
Idioms
csn:
cracu che su nènniri = afissu tropu (nadu de cosa semenada); a cracu = fatuvatu, meda; néula calca, nues calcas = nues a meda, néula, annuadura forte; minestra casca = minestra callada
Sentences
zughiat sos pilos calcos e anedhados ◊ peri su flúmini dhoi funt is leunaxis cracus ◊ s'erba est naschindhe carca carca ◊ sa prantaza est tropu carca, cheret illascada ◊ custa iscritura minuda e carca chie la lezet?! ◊ cust'ozastru fachet umbra carca ◊ at fatu una padedha de minestrone prena de pisu cracu
2.
is atacus de su mali immoi no dhi benint a cracu coment'e prima ◊ su trigu seminau a rau pillonat mellus de su seminau a cracu
Surnames and Proverbs
smb:
Cascu
Etymon
srd.
Translations
French
épais,
touffu
English
thick
Spanish
tupido
Italian
fólto,
fitto
German
dicht.
grússu , agt, nm: russu Definition
chi tenet grussària meda, sa parte grussa de ccn. cosa (o fintzes prus larga): nau de sedatzu, chi iscèberat sa parte prus grussa
Synonyms e antonyms
fungudu
| ctr.
fine
Idioms
csn:
prétziu grussu = sentz'iscontu; ària grussa = ocupada, mala, de isserru; bèndiri in grussu = a sa russa, in cantidade manna; andai a grussu (nadu de sa pinna) = iscríere a sinza russa, larga; èssiri grussu che una carrada de doxi = (nadu de ccn.) russu e rassu meda; èssere móliu a grussu (nadu de ccn.)= grusseri, chi tenet maneras de fàghere pagu díligas, pagu atentas; èssere a grussu (nadu de pessones)= pagu cuncordos, a iscórriu, in malas
Sentences
is mamas po incantare is pipios dhis giaiant unu lomboredhu de filu grussu a giogare ◊ est una bella picioca cun is pius longus, cun duas trícias grussas ◊ unu merxani fut girendi iscoita iscoita cun sa cò grussa e arrubiasta ◊ ingunis sa roca bia est fata de tantis pillus grussus de cincu a binti centímetrus ◊ is giraditzus prus grussus non servint po su sartitzu
2.
dhui at sedatzus grussus e finis, crobis mannas e pitias, canistedhus, palinis e pàlias
Surnames and Proverbs
smb:
Grussu
Etymon
ltn.
grussus
Translations
French
épais
English
thick
Spanish
grueso
Italian
spésso
German
dick.
immalmàre, immamàre, immamàri , vrb: irmamai,
irmamare,
ismamai,
ismamare,
smamai Definition
coment'e istesiare dae sa mama: segare is cambighedhos noos chi su fundu de sa bide (o de àtera cosa prantada) bogat in prus de is chi depent bogare is pudones o chi podet allatare; andharesindhe; istesiare, istagiare is animales piticos de sa mama po no súere prus
Synonyms e antonyms
ammamai,
brossare,
ilmamagiare,
irbrossare,
irgemmellai,
scalancari,
ispudhonare,
spillonai
/
illascare,
ispampinare,
sderriai
/
istitai
Sentences
sonniaiat chi fit immamendhe, pudendhe, ifischendhe, binnennendhe e catighendhe ◊ a irmamare est faina istentosa
2.
nche fint istichitos in su funnacru irmamanne vinu e bruschetanne
Etymon
srd.
Translations
French
rendre moins épais
English
to thin (out)
Spanish
deschuponar,
desmamonar,
destetar
Italian
sfoltire,
sfemminellare
German
lichten.
incalchídu , pps, agt: incrachiu Definition
de incalchire; chi est cracu, chi dhue ndh'at meda (nau de logu, chi est prenu de linna, totu cràchiri, matedu); nau de tratamentu, chi est una cosa corale: amighéntzia incalchida = forte, manna
Synonyms e antonyms
calcu,
cutzu,
fitu,
ilgiagadu,
intipidu,
subélciu
| ctr.
làschiu,
slargu
Sentences
a ojos a su mare si pesat una fumera pídiga incalchida che nue ch'iscúrigat su die (G.M.Cherchi)
Translations
French
épais
English
thick
Spanish
denso,
espeso
Italian
dènso,
spésso
German
dicht,
dick.
líta , nf, nm: litu 1,
litzu 1 Definition
logu de linna meda, de tupas e matas
Synonyms e antonyms
crachi,
linnari,
mateda,
padente,
tuparzu,
tupedu
Idioms
csn:
litu pedrosu = padente de àteras eras geológicas furriadu a pedra; una lita de ruo, de letítera = donnaghe de rú, unu ruarzu, unu logu totu carrarzadu de letítera
Sentences
forsis sonniaias chelu craru, càntigos, frinas tébias e litos già fozidos (M.S.Cocco)◊ disdiciada, cun dolore torresit a su litu atupadu ue pechesit tzega de amore ◊ sos litos sunt a carvone, cun totu custos fogos
Etymon
srdn.
Translations
French
bois épais
English
thick forest
Spanish
bosque espeso
Italian
bòsco fitto
German
dichter Wald.
rússu , agt, nm Definition
chi tenet grussària meda, sa parte grussa de una cosa
Synonyms e antonyms
fungudu,
grossu*
| ctr.
fine
Idioms
csn:
ira russa, dannu russu = dannu mannu, cosa meda; terra russa = funguda, chi est terra chentza pedra fintzas a fundhu meda; mare russu = ue s'abba est arta meda, atesu de sa costera; ómine fatu in russu = de carena russatza; ómine fatu a sa russa (ma fintzas "in russu")= de cumportamentu pagu atentu o pagu díligu, pagu grabbosu; bèndhere a sa russa = in grussu, in cantidadi manna; bessiresindhe a sa russa (dae carchi chistione)= chentza fàghere bene sa cosa o sos contos; faedhare a sa russa = chentza delicadesa, cun pagu educassione, chentza pretzisione
Sentences
su cartone est prus russu de su pabilu de iscríere ◊ su filu russu est forte, ma no est bonu a fàghere triballu in fine
2.
in cussos paris bi at terra russa ◊ est torradu a note russa ◊ bi depet àere sutzessu ira russa, totu custas boghes! ◊ mineto dannu russu ◊ a bortas, navighendhe in mare russu, bido chi sentza remos as sa barca… (Cubeddu)
3.
tue ti ndh'essis a sa russa, ca no ti ndhe importat nudha ◊ in medas cosas mi ndh'esso a sa russa: cumpàtimi, so unu molente! ◊ maleducau, tuponadi, ca si no foedhas a sa russa tue no ses cuntentu!
Surnames and Proverbs
smb:
Russu
Translations
French
épais,
robuste
English
thick
Spanish
espeso,
macizo,
grueso
Italian
spésso,
robusto
German
robust.
tipíu , pps, agt: atipiu Definition
de tipiri; chi est tibbu, cracu
Synonyms e antonyms
afissu,
cutzu,
incalchidu,
intipidu,
subélciu,
tepidu
| ctr.
làschiu
2.
sa bíngia est serrada a cresura tipida ◊ sas ufraduras si podiant vortare in macras nighedhas mannas o minudas e tipias ◊ s'àxina de Ispagna fait su gurdoni tipiu
Translations
French
épais
English
thick
Spanish
espeso,
tupido
Italian
fólto,
fitto
German
dicht.