abbudàre , vrb Definition crèschere meda, tropu cracu, nau de erbas e matas Synonyms e antonyms abbudatzare, acambare, afasciai, incimiri Etymon srd. Translations French devenir touffu English to thicken Spanish tupir, espesar Italian infoltire German dicht werden.

afrunzàdu , agt Definition nau de mata, chi portat sida meda Synonyms e antonyms comosu, fogiudu, follosu, frunzàdile, ratudu Sentences custos àrvures sunt bene afrunzados Etymon srd. Translations French feuillu English leafy Spanish frondoso Italian frondóso German dicht belaubt.

apabaglionàre , vrb: apabiglionare Definition pònnere su pabaglione (a su letu); prus che àteru nau de unas cantu cosas (bide, laore) chi creschent meda e a cracu / letu apabiglionadu = chi li ant postu su pabaglione, serradu e cuguzadu a bardachinu Synonyms e antonyms impabiglionare / abbudatzare / intibbiri 2. su trigu si ch'est apabiglionadu Etymon srd. Translations French devenir touffu English to thicken Spanish tupir, espesar Italian infoltire German dicht werden.

bàrigu , agt, nm Definition si narat de unu logu frantu, aprigu, in pinna de calecuna cosa (muru, monte, àteru), ue no dhue tocat bentu o àteru Synonyms e antonyms abbigu, apogiosu, crancosu | ctr. bentosu Idioms csn: logu b. = frantu, chi no bi tocat bentu; avb: a dies bàrigas = no donzi die, a dies Sentences in cue bi daet bàrigu su bentu ◊ faghet a bàrigu e pro cussu no si podet bídere de inoghe 2. pònedi a bàrigu a bentu! ◊ custu triballu l'amus fatu a dies bàrigas Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish cobijo, abrigo Italian ridòsso German dicht.

cagiagàgia , avb: callagalla, cazagaza Definition aira, a meda Synonyms e antonyms ghelagghela Sentences nc'est sa genti callagalla, atrupada ◊ cussu gurdoni de àxina est callagalla de frommiga ◊ custus macarronis funt callagalla de bagna ◊ cazagaza de casu, los as fatos, custos macarrones! Etymon srd. Translations French fourmillant English swarming Spanish hervidero, concentrado, densamente Italian brulicante, concentrato, densaménte German wimmelnd, konzentriert, dicht.

càlcu , agt: carcu, cracu 1, cascu Definition nau de cosa, de gente e àteru, chi dhue ndhe at meda po su tretu o su tempus chi est Synonyms e antonyms afissu, crosu, cutzu, fassudu, fitu 1, ilgiagadu, incalchidu, intipidu, subélciu, tibbu | ctr. làschiu, slargu Idioms csn: cracu che su nènniri = afissu tropu (nadu de cosa semenada); a cracu = fatuvatu, meda; néula calca, nues calcas = nues a meda, néula, annuadura forte; minestra casca = minestra callada Sentences zughiat sos pilos calcos e anedhados ◊ peri su flúmini dhoi funt is leunaxis cracus ◊ s'erba est naschindhe carca carca ◊ sa prantaza est tropu carca, cheret illascada ◊ custa iscritura minuda e carca chie la lezet?! ◊ cust'ozastru fachet umbra carca ◊ at fatu una padedha de minestrone prena de pisu cracu 2. is atacus de su mali immoi no dhi benint a cracu coment'e prima ◊ su trigu seminau a rau pillonat mellus de su seminau a cracu Surnames and Proverbs smb: Cascu Etymon srd. Translations French épais, touffu English thick Spanish tupido Italian fólto, fitto German dicht.

carregàrre , avb Definition atacau, própriu tocandhosi carre cun carre Etymon srd. Translations French au contact du corps English on contact with the skin Spanish piel contra piel Italian a contatto con la pèlle German dicht an der Haut.

incalchídu , pps, agt: incrachiu Definition de incalchire; chi est cracu, chi dhue ndh'at meda (nau de logu, chi est prenu de linna, totu cràchiri, matedu); nau de tratamentu, chi est una cosa corale: amighéntzia incalchida = forte, manna Synonyms e antonyms calcu, cutzu, fitu, ilgiagadu, intipidu, subélciu | ctr. làschiu, slargu Sentences a ojos a su mare si pesat una fumera pídiga incalchida che nue ch'iscúrigat su die (G.M.Cherchi) Translations French épais English thick Spanish denso, espeso Italian dènso, spésso German dicht, dick.

intibbíri , vrb: intipie, intipire, intipiri Definition essire o fàere cracu, istrintu, prènnere a isticu, tzatzare puru; fintzes tupare, a logos serrare (ma no deunudotu) un'apertura, o apèrrere unu pagu Synonyms e antonyms istibbire, stibbai / apabaglionare, impipai, tapire, tipiri / tupai | ctr. illascare Sentences su logu est intibbendudedhu de bellesa ◊ su tziu si at intipiu sa bértula de ebra ◊ is nuis s'intipint e calat s'iscuriu ◊ su sacu de sa palla cica de dhu intipiri 2. est unu boscu intipiu ◊ unu chelu est intipiu de istedhos 3. intipiri un'istampu me in su muru Etymon srd. Translations French épaissir, devenir touffu, taller English to thicken, to tiller Spanish entupir Italian infittire, infoltire, tallire German dichter machen, dicht werden.

intipídu , pps, agt: intripidu Definition de intipire; chi est istrintu, cracu Synonyms e antonyms calcu, fitu 1, tapiu, tipiu 2. bellu intipiu, custu tapetu, chi est! ◊ est una tupa intipia meda ◊ su chizu intripidu de arva incanida ispajaiat bonumore ◊ su logu est intipiu de modhitzi e de linnarbus Translations French touffu English to make thick Spanish entupido Italian infoltito German dicht geworden.

sechèrre , avb Definition segare s. = segai a oru a oru, a rasu, secherru secherru, serente Synonyms e antonyms serente Translations French au ras de English close to Spanish rasante, rasando Italian rasènte German dicht.

tipíu , pps, agt: atipiu Definition de tipiri; chi est tibbu, cracu Synonyms e antonyms afissu, cutzu, incalchidu, intipidu, subélciu, tepidu | ctr. làschiu 2. sa bíngia est serrada a cresura tipida ◊ sas ufraduras si podiant vortare in macras nighedhas mannas o minudas e tipias ◊ s'àxina de Ispagna fait su gurdoni tipiu Translations French épais English thick Spanish espeso, tupido Italian fólto, fitto German dicht.

«« Search again