Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbígu , agt, nm: abbrigu, aprecu, apricu 1, aprigu 1, oprigu Definition nau de logu, chi est apartau, tretu o cosa (ala de orroca, muru) chi podet badrare, inue no dhue tocat cosa chi istrobbat (bentu, abba, sole) e po no dha pigare faet a si pònnere e istare méngius; cosa po ammontu e fintzes arremédiu a calecunu male / èssi a s'aprigu de is àterus = dipèndhere in totu de is àteros, in s'abbisóngiu Synonyms e antonyms bàrigu, crancosu, solianu / amparu, cuguzura, médiu Sentences benidiche chin nois e làssala a s'abbigu de sas monteras sa laghinza girella ◊ dhi fait aprigu una mata ◊ s'apricu sou est unu concale 2. dàemi calchi abbigu! ◊ isetendhe a sanare ndhe at de aju, su póveru, a s'abbigu de sa suposta! ◊ si de Deu bos mancant sos abbigos, pagu balet sa fortza de su mundhu Etymon spn. Translations French abri English shelter Spanish amparo, abrigo Italian ridòsso, riparo German Schutz.

acóbiu , nm: acóliu, acuju, acúilu, acúliu Definition crocadórgiu de pudhas e de àteros animales (mescamente arestes), logu inue faet a istare arretiraos, in pàusu Synonyms e antonyms acoiladórgiu, corcadorju / prudhaxu / acotu, imbaru Sentences tocat chi dhi agateus un'acóliu, po crocai ◊ intraus a cust'acúliu e ndi pigaus otu pudhas ◊ is cuatru buchemelis andant a s'acúliu de is pudhas ◊ sos puzones agataiant acúliu in su niu 2. in sa paghe agatiamos acúliu siguru ◊ candu at fatu cuss'alluvioni, sa genti, a chini at pótziu, at circau acóbiu in logu seguru Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish refugio, vivienda Italian rifùgio German Unterkunft.

acollócu , nm Definition logu inue si pònnere o istare po allogiare Synonyms e antonyms acollozu Sentences che intrant a sa nave e luego chircant acollocu ◊ tue mi as dadu un'acollocu canno mi as agatadu crocadu foras! Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish amparo Italian ricóvero German Unterkunft.

acóstiu , nm: acostu 1 Definition su acostire; logu inue si pònnere a bívere, domo po istare Synonyms e antonyms acóbiu, acotu, alabinna, domo Sentences picapedreris e mastros de muru tribàgliant pro fàghere acóstios pro sa zente ◊ malesas e rualzos, tanas e furrighesos e conchedhas, acóstios, reparos intendhiant tremendhe su rembumbu Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish refugio, vivienda Italian rifùgio German Unterkunft.

alabínna , nf: alapinna, lapinna Definition css. cosa po fàere de aprigu, furriare su bentu; muru de pedra o de sida chi si faet ananti de su barracu po furriare su bentu / fàghere alabinna a unu, a una cosa Synonyms e antonyms acóstiu, paramuru Sentences tiu Antiogu cun ojos de braja intrat in s'alabinna a petus chíbberu ◊ su pastore iscampiabat sa conca dae s'alapinna e ghetabat duas boches Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish amparo, abrigo Italian riparo German Schutz.

allavrànzu , nm Definition logu ue faet a si aprigare, a si apartare po calecunu apretu, médiu po calecuna dificurtade Synonyms e antonyms abbigu, aggrunnu, aprigadórgiu Sentences sa badhe de Pedru Piu fit allavranzu pro bamas e bandhidos ◊ su chi podimos lis amus a dare, a fizos nostros: allavranzu e acunnortu! Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish resguardo, abrigo Italian ridòsso, riparo German Schutz.

apógiu , nm: apotzu, apozu Definition logu de aprigu ue faet a si pònnere po no pigare abba, bentu o àteru; genia de agiudu o ispinta, giau po praxere, po iscabbúllere ccn. cosa fintzes sentza ndhe tènnere diritu o méritu prus de un'àteru Synonyms e antonyms acóncolu, acotu, afiagnu, amparu, apoju, arrimaderu / agiudu Sentences si faghet tempus malu no mi ndhe incuro, za tenzo apozu ◊ in custu logu chena un'apozu che cheret una domita ◊ un'àrbure o una perca sunt un'apozu in tempus malu ◊ aíamus presse de chircare un’apotzu dae s’abba chi nos proiat 2. podet bínchere su postu si tenet apozos ◊ a si dipromare bi l'at fata a fortza de apozos ◊ chin sa política de su corrumpimentu in totu bi cheret apozu ◊ in cussa bidha bi teniat apògios fintzas pro furare Etymon itl. appoggio Translations French abri English protection Spanish amparo Italian riparo, protezióne German Schutz.

bàrigu , agt, nm Definition si narat de unu logu frantu, aprigu, in pinna de calecuna cosa (muru, monte, àteru), ue no dhue tocat bentu o àteru Synonyms e antonyms abbigu, apogiosu, crancosu | ctr. bentosu Idioms csn: logu b. = frantu, chi no bi tocat bentu; avb: a dies bàrigas = no donzi die, a dies Sentences in cue bi daet bàrigu su bentu ◊ faghet a bàrigu e pro cussu no si podet bídere de inoghe 2. pònedi a bàrigu a bentu! ◊ custu triballu l'amus fatu a dies bàrigas Etymon srd. Translations French abri English shelter Spanish cobijo, abrigo Italian ridòsso German dicht.

cuérru , nm Definition su cuerrare, su si cuerrare o pònnere ammontu, logu apartau o de aprigu, cosa chi cuerrat o po cuerrare Synonyms e antonyms cuberru*, cuguzu / apozu Sentences chin copertas de lana pro cuerru mi ndhe tia importare de s'ierru! ◊ no pensat chi s'ijerru torrat e det àere bisonzu de cuerru pro si ammantare ◊ sa domo chi teniat po cuerru faiat piedade 2. sas puntas de Ollolai sunt su cuerru de sos murones ◊ sos puzonedhos in mesu de su nie chircant in debbadas unu cuerru ◊ cust'àrbure manna in tempus de fritu est unu cuerru ◊ teniant in cuerru pira, nughe e nintzola ◊ bisos de lughe costoidos in cuerros profundhos de su coro Translations French abri English shelter Spanish amparo, reparo, cobijo? Italian riparo German Schutz.

culvénu , nm: cruvenu, cuvrenu Definition totu su chi si faet a manera de no tènnere male o dannu (o fintzes po no ndhe fàere), o cosa (bestimentu) po no tènnere male; logu apartau inue pòdere istare in aprigu, cuau Synonyms e antonyms regualdu Sentences no bi as un'istàntzia chi la potas mantènnere in culvenu: cussa ratatúglia ti est boltulendhe sa domo! ◊ as fatu pensamentos de tènnere in culvenu ◊ una cundenna est unu cruvenu mannu pro su malu fàghere ◊ in notes de bidhia su cuvrenu fit tropu lezeri 2. su leperedhu est in su culvenu cun su coro bolaola, tantendhe a díligu a díligu sa carena dolimazosa Etymon srd. Translations French garde, abri English case, shelter Spanish custodia, amparo Italian custòdia, riparo German Aufsicht, Unterschlupf.

cuvérrinu , nm Definition logu apartau, de aprigu Synonyms e antonyms acolostu, cuberru Sentences morte vona est cuvérrinu ◊ li piaghet meta su caentu e chircat sempres cuvérrinu Etymon srd. Translations French abri English refuge Spanish refugio Italian rifùgio German Zuflucht.

imbàru , nm: immaru Definition logu inue si firmare a pausare, po si aprigare, istare, e fintzes impedimentu, cosa chi faet firmare; logu o cosa inue s’imbarare, si pònnere o acostire e agguantare; su imbarare, ora, iscuta, tempus chi s’istat firmos coment’e ibertandho Synonyms e antonyms arrambu, imbaradorju / arressa, firmada, stentu / atostonu Sentences no azis perunu imbaru a sa bostra bramosia: sas benénnidas siedas, rúndhines, a domo mia! (P.Mossa)◊ restas sola chentza imbaros in su mundhu corazosa ◊ sempre isto pessighindhe cussu paru pro chi nisciunu mi faghet imbaru (A.M.Iscanu) 2. torraiat a sa capella, fichiat sos cuidos in s'imbaru de s'imbenujadolzu e s'imbenujaiat 3. sentza perunu imbaru Pilatu lis intregat a Gesús pro lu crutzificare Etymon srd. Translations French appui, abri English support, refuge Spanish posada, lugar donde descansar, pausa Italian appòggio, rifùgio German Schutz.

insérru , nm: isserru Definition su inserrare o abbarrare in logu serrau; logu serrau; s'ària fragosa e pòbera de ossígenu chi si faet in is logos serraos inue no si càmbiat s'ària Synonyms e antonyms intuvu, isserronzu Idioms csn: timire s'i. = tímiri su abarrai in logu serrau; i. de corant'oras = funtzione de serrada de sas barant'oras Sentences mi ndhe isto in cust'isserru, ube pianghet finas s'aposentu ◊ s'inserru dhi fait dannu ◊ no ischiat cumente passare su tempus, sempre inserru 2. abberi su bracone pro intrare aera, ca s'isserru faghet male! ◊ in iscola apustis de un'ora bi at fragu de isserru, cun totu sos àlidos e chentza abbèrrere Translations French abri, lieu retiré, air vicié English enclosure, retreat, stale air Spanish encierro, aire viciado Italian chiuso, ritiro, ària viziata German geschlossener Ort, Ruheort, verdorbene Luft.