acóbiu , nm: acóliu,
acuju,
acúilu,
acúliu Definition
crocadórgiu de pudhas e de àteros animales (mescamente arestes), logu inue faet a istare arretiraos, in pàusu
Synonyms e antonyms
acoiladórgiu,
corcadorju
/
prudhaxu
/
acotu,
imbaru
Sentences
tocat chi dhi agateus un'acóliu, po crocai ◊ intraus a cust'acúliu e ndi pigaus otu pudhas ◊ is cuatru buchemelis andant a s'acúliu de is pudhas ◊ sos puzones agataiant acúliu in su niu
2.
in sa paghe agatiamos acúliu siguru ◊ candu at fatu cuss'alluvioni, sa genti, a chini at pótziu, at circau acóbiu in logu seguru
Etymon
srd.
Translations
French
abri
English
shelter
Spanish
refugio,
vivienda
Italian
rifùgio
German
Unterkunft.
acóstiu , nm: acostu 1 Definition
su acostire; logu inue si pònnere a bívere, domo po istare
Synonyms e antonyms
acóbiu,
acotu,
alabinna,
domo
Sentences
picapedreris e mastros de muru tribàgliant pro fàghere acóstios pro sa zente ◊ malesas e rualzos, tanas e furrighesos e conchedhas, acóstios, reparos intendhiant tremendhe su rembumbu
Etymon
srd.
Translations
French
abri
English
shelter
Spanish
refugio,
vivienda
Italian
rifùgio
German
Unterkunft.
cuvérrinu , nm Definition
logu apartau, de aprigu
Synonyms e antonyms
acolostu,
cuberru
Sentences
morte vona est cuvérrinu ◊ li piaghet meta su caentu e chircat sempres cuvérrinu
Etymon
srd.
Translations
French
abri
English
refuge
Spanish
refugio
Italian
rifùgio
German
Zuflucht.
imbàru , nm: immaru Definition
logu inue si firmare a pausare, po si aprigare, istare, e fintzes impedimentu, cosa chi faet firmare; logu o cosa inue s’imbarare, si pònnere o acostire e agguantare; su imbarare, ora, iscuta, tempus chi s’istat firmos coment’e ibertandho
Synonyms e antonyms
arrambu,
imbaradorju
/
arressa,
firmada,
stentu
/
atostonu
Sentences
no azis perunu imbaru a sa bostra bramosia: sas benénnidas siedas, rúndhines, a domo mia! (P.Mossa)◊ restas sola chentza imbaros in su mundhu corazosa ◊ sempre isto pessighindhe cussu paru pro chi nisciunu mi faghet imbaru (A.M.Iscanu)
2.
torraiat a sa capella, fichiat sos cuidos in s'imbaru de s'imbenujadolzu e s'imbenujaiat
3.
sentza perunu imbaru Pilatu lis intregat a Gesús pro lu crutzificare
Etymon
srd.
Translations
French
appui,
abri
English
support,
refuge
Spanish
posada,
lugar donde descansar,
pausa
Italian
appòggio,
rifùgio
German
Schutz.