Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbiléncia, abbiléntzia , nf: (ab-bi-lén-ci-a) Definition sis capacidades de fàere calecuna cosa, su tènnere fortza, inteligéntzia Synonyms e antonyms abbilesa, abbilidade, abbistesa, abbristéntzia, capacidade, intiga Sentences bella abbiléntzia tenit, cussu, a nai ispina a s'ispina!…◊ aundi est totu s'abbiléntzia tua? ◊ si bolis diventai calincuna cosa, impara de s'abbiléntzia mia! ◊ ajaja teniat abbiléntzia manna fadendi is fainas de domu e de su sartu Etymon srd. Translations French capacité English ability, skill Spanish capacidad Italian capacità, destrézza German Geschickligkeit.

abbrétiu , nm: abbrítiu, abrítiu, arvítziu Definition abbilesa, fortza, prus che àteru in su sensu de si pònnere a fàere, de no si ndhe asseliare de is cosas Synonyms e antonyms abbríchiu, abreu / ardúriu, balia, bidória Sentences sa sorte mi at dadu sos abbrítios de connòschere su bonu e su malu ◊ cussu no tenit abbrítiu nudha ◊ no est un'abbrítiu mannu a iscúdere unu pitzinnu! ◊ si unu cani atopat unu gatu, su primu abrítiu est de dh'afracai ◊ innanti de mòvere a su monte pigant s’arvítziu de fàiri unu pràngiu ◊ is macus non tenint s’abbrítiu de portai unu sodhu a domu Translations French capacité English ability, talent Spanish habilidad Italian capacità, ingégno German Geschicklichkeit, Geist.

àmbulu , nm Definition sa capacidade o fortza de andhare; su movimentu de su brasciolu dormindho su pipiu; s'incannada po brinchidare Synonyms e antonyms passu / bantzicadura, nannicadorju Sentences esso a mi chilcare trabàgliu, ca so ancora in edade e s'àmbulu no mi mancat ◊ cussu est cadhu chi tenet àmbulu ◊ su pitzinnu, a nitzuledhu, fit sighindhe s'àmbulu de su brassolu candho sa mama lu fit ninnendhe ◊ mancari triziledha comente paret at s'àmbulu bellu de trabagliare Etymon srd. Translations French action de marcher, balancement English walking ability, rocking Spanish ambulación, balanceo Italian capacità di camminare, dondolìo German Fähigkeit zu laufen, Geschaukel.

capacidàde, capacidàdi , nf: capassidadi, capatzidade Definition sa calidade chi si tenet de fàere, de arrennèscere, de àere un'arresurtau bonu Synonyms e antonyms abbiléncia, abbilesa, abbilidade, abbistesa, intiga Sentences Antoni tenet sa capatzidade de sonare no solu sa chiterra ◊ de unu giòvanu cojendhe si abbàidat totu, benes, tribàgliu, volontade, capatzidades, caràtere e víscios ◊ sa gara aiat sa capatzidade de fagher recuire a piata tota sa bidha ◊ sa capacidadi e sa gana bona chi issu teniat de istudiai dh'iant giau unu bellu addotrinamentu ◊ issu tenit sa capassidadi de amministrai bèni Translations French capacité, aptitude English ability Spanish capacidad Italian capacità German Geschicklichkeit.

chinchinnàre , vrb Definition aprontare, cuncordare bene meda, pònnere is chinchinnos Synonyms e antonyms allaputzai, cumpòniri, cuncodrai, mudai Sentences chinchinnare s'aradu pro arare Etymon ltn. concinnare Translations French préparer soigneusement English to prepare with ability and care Spanish preparar con cuidado Italian preparare con abilità e con cura German geschickt und sorgfältig vorbereiten.

manúxa, manúza , nf, nm: manuzu Definition bona capacidade de sa manu, de is manos, pratighesa faendho sa faina / àere manuza, èssere de manuza = èssiri bellu meda a trabballai cun is manus Synonyms e antonyms manu, monistru Sentences manuzu est su tuo? no bies ca custa cosa est fata male?! ◊ sa manuza chi bi at isse a s'abe est un'incantu! ◊ at una manuza fatendhe sa durcheria chi est un'ispantu! ◊ at una manuza fatendhe sas innetziones chi mancu mi las sento Etymon srd. Translations French caractère manuel English manual ability Spanish manualidad Italian manualità German Handfertigkeit.