abburinài , vrb: burinae Definition
trebballare a burinu
Synonyms e antonyms
picai 1
Sentences
portat sa lepa a màniga ciata abburinada in su follu
Etymon
srd.
Translations
French
ciseler
English
to chisel
Spanish
cincelar
Italian
cesellare
German
ziselieren.
burinaméntu , nm Definition
trebballu chi si faet a burinu
Etymon
srd.
Translations
French
ciselure
English
chisel work
Spanish
cinceladura,
cincelado
Italian
cesellatura
German
Ziselierung.
burínu , nm Definition
aina a punta de atzàrgiu po trebballare cosas de metallu (oro, prata e àteru) a marchedhadura, po dhi fàere figuras; dhue at logu chi est fita de pane grussu longu
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
burino
Translations
French
burin,
ciselet
English
chisel
Spanish
cincel
Italian
bulino,
cesèllo
German
Grabstichel.
iscalpédhu , nm: iscarpedhu,
iscrapedhu Definition
genia de aina longhita, cun sa punta ladita (atza) o ischeada a tundhu o de àtera manera, cun sa màniga fata de dhue pòdere acropare, impreau prus che àteru po istuvonare o trebballare linna (o totu de metallu sa màniga puru po trebballare pedra o fintzes po segare ferru)
Synonyms e antonyms
iscrafedhu
Scientific Terminology
ans
Etymon
itl.
Translations
French
ciseau
English
chisel
Spanish
escoplo (legno),
cincel (pietra)
Italian
scalpèllo
German
Stechbeitel.
iscrafedhài , vrb Definition
trebballare a iscrapedhu
Synonyms e antonyms
iscarpedhare
Sentences
pighit un'iscrafedhu e iscrafedhit su muru in s'oru de su stanti!
2.
s'arcu de su portai est fatu a perda iscrafedhara
Translations
French
tailler,
sculpter
English
to chisel
Spanish
cincelar
Italian
scalpellare
German
meißeln.
iscrafédhu , nm: scarfedhu Definition
genia de aina longhita, cun sa punta ladita o ischeada a tundhu o de àtera manera, cun sa màniga fata de dha pòdere acropare, impreau prus che àteru po istuvonare o trebballare linna: si est totu de metallu no portat màniga (e s'impreat po trebballare pedra a ispistoradura o astuladura)
Synonyms e antonyms
iscalpedhu
Scientific Terminology
ans
Translations
French
ciseau,
burin
English
chisel
Spanish
escoplo
Italian
scalpèllo
German
Stechbeitel.
pinciòto , nm: puncioto,
punciotu,
puntzoto Definition
aina de ferru, punciuda (o cun s'atza cussu chi serbit po ispacare), po picare o isperrare pedra
Synonyms e antonyms
agollinu,
puntarola,
iscrafedhu
Sentences
puntzotos e limas sunt consumidos de su ruinzu
Scientific Terminology
ans
Translations
French
ciseau,
burin,
trépan
English
chisel
Spanish
cincel
Italian
scalpèllo
German
Meißel.
tagiànte , nm: tagliante,
tallanti,
tazante Definition
in s'incúdine, atza de atzàrgiu, chi si ponet intrada in d-unu de is duos istampos, po segare ferru abbrigau iscudendhodhoe apitzu a martedhu; genia de gurtedhu grae po segare su turrone, fintzes gurtedhu mannu de linna po segare su cagiau a fitas
Scientific Terminology
ans
Etymon
ctl.
tallant
Translations
French
tranchoir,
tranchet
English
blacksmit's chisel
Spanish
cortafrío
Italian
tagliòlo
German
Setzmeißel.